Gheaţă la mal, ceaţă la orizont

Alexandru Lăpuşan
După calendar/epoca optima, campania de însămânţare a grâului ar fi trebuit să fi început. La rapiţă trebuia finalizată. Recoltarea porumbului ar trebui să se apropie de final. Dacă mai adăugăm fructele şi legumele vom constata că este una din perioadele cele mai intense ale activităţilor din agricultură. Şi cum agricultura în economia României are o supraconsistenţă pondere mă aşteptam ca subiectele publice să fie în mare măsură legate de agricultură. Da de unde! Doar presa de specialitate mai reliefează câteva aspecte din sector. Emisiunile de la televiziunea publică scot mai mult în evidenţă sponsorii (care nu totdeauna sunt exemple. .demne de urmat) decât realităţile agriculturii noastre. Săptămâna aceasta Ministrul Agriculturii a anunţat că se vor face plăţile compensatorii pentru motorină. Nimeni nu a fost interesat să ne transmită despre ce este vorba şi cam ce ar trebui agricultorii să întreprindă pentru a nu întârzia momentul intrării în posesia banilor, de altfel, cuveniţi. S-au dacă aceste compensaţii (diferenţele de accize la motorină) sunt restanţele din 2012 sau şi cele din 2013? Ba de pe la unele instituţii (de plăţi) se aude că nici vorbă, pentru că nu sunt bani! Ce să mai creadă omul? De asemenea, zilele trecute, MADR a organizat una din ultimele întâlniri ale grupului de lucru în vederea finalizării PNDR-ului 2014-2020. Chiar dacă discuţiile nu au fost foarte fructuoase, acolo s-au luat nişte decizii care dau o imagine a stadiului şi perspectivelor finalizării PNDR. Poate era o bună ocazie de a se face încă o trecere-n revistă a programelor (unele noi sau cu nuanţe foarte diferite faţă de 2007-2013) pentru noul ciclu bugetar comunitar. Nici despre asta nu a existat foarte mare interes în presa publică. Din curiozitate am făcut o trecere-n revistă a subiectelor abordate de presă, în cam aceeaşi perioadă a anului, înainte de 1989. În primul rând este de remarcat că temele legate de agricultură aveau o pondere consistenţă în informarea publică. Asta atât la nivel central cât şi teritoarial (judeţ). De asemenea structura materialelor îţi putea oferi o imagine de ansamblu, dar şi suficiente detalii pe sectoare de activitate. Erau nelipsite operativele în legătura cu stadiul lucrărilor (astăzi este o secetă totală de informare în această privinţă). Chiar dacă cifrele erau “ajustate” exista o informaţie care (corectată de cunoscători) era utilă. Astăzi doar interesul sponsorizat al vreunui politruc de prin parlament sau instituţie judeţeana mai aduce aminte de agricultură. Chiar şi comunicatele MADR, atunci când se fac, nu sunt preluate totdeauna (unele din motive obiective) de vectorii principali de presă. Înainte existau o serie întreagă de informaţii venite prin intermediul mass media. De la chestiuni privind epoca optimă, la soiuri, boli, dăunători, condiţii tehnice, etc, de la previziuni şi, în funcţie de acestea, recomandări (inclusiv economice). Ce bine le-ar prinde (acum) aceste informaţii agricultorilor! Vorbim prea mult despre nevoia de informare a agricultorului, însă este mai mult decât evident că direcţiile de acţiune sunt greşite. Sau sunt departe de cele adevărate! Sigur mă refer la nevoia de informare a micului agricultor, a puhoiului de agricultori care nu urmăresc blogurile sau paginile de facebook ale … “greilor” neamului. Oare mijloacele de informare în masă nu sunt vectorii prin care informaţia ar putea ajunge eficient la aceştia? Oare o parte din banul public (inclusiv din fondurile europene) nu ar putea fi folosit mai eficient, pentru scopul informării, în acest mod? Atât timp cât bătălia bipolară (Parlament+ Guvern contra Preşedinţie) s-a transformat în bătălie tripolarizată (acum fiecare este împotriva celorlalţi) care depăşeşte orice limite de nocivitate în funcţionarea statului, cum ar putea presa să se ocupe de alte probleme decât de cele politice? Şi atunci se ocupă de confruntările politice care ne dărâmă orice perspectivă. Cum ar spune cei de la ape: gheaţa la mal, orizont în ceaţă!