Eu cu cine votez?

Aho, aho, copii si frati, ca astazi incepe iar campania electorala. Cica, pentru parlamentare, dar se cam stie deja ca este vorba doar de aceeasi Marie cu alta palarie. Candidatii vor iesi la vedere, ca puii din gaoace, dand din aripi care cum se pricepe mai bine si cum poate mai abitir. Ca sa treaca de voturi. Ca sa supravietuiasca. Iar pentru asta, fiecare este gata sa incerce si marea cu degetul, la o adica, doar, doar vor putea trece pe apa fara sa se ude. Fiecare va promite, crezand, probabil, ca va reusi sa isi duca promisiunile la bun sfarsit si nu sa le vada sfarsite inainte sa se termine spectacolul si sa cante doamna cea grasa.

Nu-i vorba, alegerile si campaniile electorale ale romanilor nu sunt mai spectaculoase si nu au nici un corn sau o stea in plus fata de ceea ce se practica in alte state. Poate doar mai mult discurs gol, golut, pe langa adevaratele obiective, dar asta este pentru ca romanilor le place vorba lunga si nu o considera defel saracia omului, in ciuda unui binecunoscut proverb. Din pacate, romanii s-au obisnuit cu ei, cu candidatii, si nu toti au inteles ca au si ei un rol in campania electorala, prin votul ce se asteapta de la ei. Daca stai de vorba cu oamenii, descoperi ca multi vor face cum au facut si in alte randuri si vor sari peste ziua alegerilor, ocolind urnele cum ocoleste Aghiuta sacul cu tamaie. Scuza pe care si-o fabrica de urgenta este ca oricum, un vot nu conteaza, nu are puterea de a schimba jocurile puterii si a aduce ceva bun pentru ei. Scuza este ca s-au saturat de promisiuni, iar urmarea e ca se cufunda si mai bine in fotoliile pufoase din fata televizorului, asteptand sa vada ce au hotarat altii in locul lor.

Problema cea mare va fi dupa alegeri, cand romanii vor defila cu alesii, asteptand de la ei minunile pe care le-au turuit in campanie, asteptand marea cu sarea si stelele si luna de pe cer.

Din pacate

Leave a Comment