Doar o taxă să-ţi mai pun!

De mai bine de un an, guvernele Ponta I şi II au adus românilor peste 20 de taxe noi. Acest lucru a însemnat modificarea Codului Fiscal de 14 ori, adică, în medie, o dată pe lună. Pentru a atrage mai mulţi bani la buget şi a goli buzunarele cetăţenilor au fost majorate taxele şi impozitele locale, s-a introdus taxa pe divorţul amiabil, dar şi coplata în sistemul de sănătate. Şi asta nu e tot! Începând de anul viitor, românii vor fi nevoiţi să scoată din buzunare şi mai mulţi bani, pentru că Guvernul Ponta vrea să introducă plata contribuţiilor de sănătate pe veniturile realizate din chirii, accize mai mari, dar şi alte taxe, care implicit vor afecta bunăstarea fiecărui cetăţean.
„Măsurile” introduse până în prezent, dar şi cele viitoare, nu sunt văzute cu ochi buni de zălăuani, cetăţenii de rând, dar nici de administraţia publică locală. Unii acuză grav Guvernul Ponta, iar alţii aflaţi în funcţii de conducere, susţinuţi de actuala guvernare, se „conformează” pentru că nu au încotro.

Guvernul Ponta – „ipocrizie şi incompetenţă”

Pe lista taxelor şi impozitelor noi şi majorate în 2013 figurează cea pe divorţul amiabil, impozitul de 16 la sută şi CAS-ul pe laptele, ouăle, mierea şi alte produse ale micilor producători agricoli, coplata la ieşirea din spital sau „taxa” pe haina de blană sau pe iaht. Astfel, vizate au fost mai multe categorii de contribuabili, începând de la micii fermieri, până la posesorii de iahturi sau automobile de teren cu motoare de peste 3.000 de cmc. De asemenea, în ianuarie, primăriile au primit dreptul – prin Ordonanţa Guvernului nr. 8 din 2013 – să indexeze valoarea taxelor şi impozitelor locale din 2013, iar multe au profitat de acest lucru pentru a majora dările pe care le plăteşte populaţia. La începutul lunii februarie, Guvernul României a emis Ordonanţa de Guvern 9/2013, privind înmatricularea autoturismelor noi sau second hand pe teritoriul României. Taxa pe timbrul de mediu este mai mare cu zece la sută faţă de vechea taxă de poluare. În plus, Guvernul are în vedere şi pe viitor să majoreze alte taxe, cum ar fi introducerea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate pentru veniturile obţinute din chirii de către persoanele fizice, prevăzută în noua scrisoare cu FMI.
„De când sunt la guvernare s-au introdus nu mai puţin de 28 de taxe, iar altele au fost majorate, deşi promiteau înainte de alegeri tocmai o relaxare economică. Nu pot să spun altceva decât că au dat şi dau dovadă de incompetenţă şi ipocrizie. Promisiunile făcute înainte de alegeri nu au fost respectate”, a punctat scurt Claudiu Bârsan, consilier local PDL.

Coplata nu acoperă cheltuielile cu detergenţii

După trei ani de amânări, de la 1 aprilie a intrat în vigoare coplata în sistemul sanitar. Bolnavii achită la externare între 5 şi 10 lei, în funcţie de spitalul unde sunt îngrijiţi.
„Câştigurile” în urma introducerii acestei taxe acoperă, de pildă, la Spitalul Judeţean de Urgenţă Zalău, jumătate din cheltuielile lunare cu detergenţii. Potrivit informaţiilor furnizate de oficialii celei mai mari unităţi spitaliceşti din judeţ, în trei luni de la introducerea coplăţii au fost colectaţi aproximativ 6.000 de lei. Suma menţionată acoperă circa jumătate din cheltuielile lunare cu detergenţii folosiţi pentru curăţenia şi dezinfecţia unităţii spitaliceşti, deşi instituirea acestei taxe urmărea tocmai susţinerea financiară a instituţiilor de profil. Doar un bolnav din cinci a scos banii din buzunar la externare, în condiţiile în care, mai spun reprezentanţii Spitalului, în perioada menţionată au fost externate 6.412 persoane.
„Sumele încasate au fost folosite pentru achiziţia materialelor de curăţenie. Într-adevăr, nu sunt bani mulţi, dar pentru noi orice venit suplimentar contează. Bine ar fi dacă am reuşi să prestăm mai multe servicii ca să creştem veniturile proprii”, ne-a declarat Laurenţiu Barna, managerul unităţii medicale. Întrebat despre oportunitatea unei astfel de taxe, Barna a preferat să nu facă prea multe comentarii: „Dacă aşa s-a dispus, noi ne facem treaba să urmărim ca persoanele vizate de coplată să o şi achite”.

Viitoarele taxe – „echilibrare a bugetului”

Mulţi dintre cei care conduc în prezent instituţiile publice din judeţul Sălaj, membri ai Uniunii Social Liberale, numiţi în funcţii pe linie politică, sunt nevoiţi se să conformeze şi se abţin de la comentarii.
În opinia subprefectului Lucian Băican, noile taxe care vor urma să intre în vigoare de anul viitor sunt menite să echilibreze bugetul. Acesta susţine că reducerea TVA-ului la produsele de panificaţie, dar şi neplata contribuţiilor de asigurări de sănătate în cazul pensionarilor cu pensii sub 740 de lei lunar, trebuie echilibrate şi din acest motiv guvernul va introduce, din 2014, accize pe bunurile de lux, dar şi CAS pe sumele provenite din chirii.
Totodată, în opinia reprezentanţilor administraţiei judeţene, majorarea taxelor existente şi introducerea altora implică şi anumite riscuri, precum creşterea evaziunii fiscale, iar statul să nu se aleagă cu nimic, dimpotrivă, ar putea colecta mai puţin decât în prezent. „Când o economie este în criză înseamnă, în primul rând, că statul nu are venituri suficiente pentru obligaţiile sociale în principal, precum pensii, sistemul de sănătate, asistenţa socială, ordinea publică etc. Taxele noi urmăresc creşterea bazei de impozitare. Majorarea taxelor existente se adresează, în principal, produselor de lux sau celor pe care statul le consideră nocive – băuturi, ţigări etc. De ce s-a ajuns la această decizie? Pentru că, pe de o parte, există constrângeri din angajamentele asumate cu FMI în principal, iar pe de altă parte pentru că veniturile nu se realizează la nivel planificat. Dacă statul nu se poate împrumuta pentru a acoperi anumite cheltuieli decât în limitele convenite cu FMI şi nu încasează veniturile prognozate, cea mai simplă soluţie pentru acoperirea cheltuielilor este introducerea de noi taxe şi/ sau majorarea celor existente. Riscul este ca noile taxe sau cele majorate să crească evaziunea fiscală şi statul să nu se aleagă cu nimic sau, dimpotrivă, să colecteze şi mai puţin”, a declarat Tiberiu Marc, preşedintele Consiliului Judeţean (CJ) Sălaj.
De altfel, după cum a explicat şeful administraţiei judeţene, o parte din noile taxe vizează producătorii agricoli. „Cei mai mici obţin doar veniturile necesare supravieţuirii. În acest an, producţiile agricole mai mari au însemnat preţuri mai mici fără o creştere semnificativă a veniturilor pentru această categorie de agricultori”, a adăugat Tiberiu Marc. În opinia acestuia, cetăţeanul vrea să vadă că taxele pe care le plăteşte se regăsesc în calitatea serviciilor, în caz contrar, va încerca să găsească soluţii pentru a evita plata acestora.
„Experţii susţin că, în majoritatea situaţiilor, noile taxe, în situaţii de criză fac mai mult rău decât bine. Plătitorul de taxe – persoană fizice sau juridică – vrea să vadă că taxele pe care le plăteşte primăriei sau statului se întorc sub forma unor beneficii, în calitatea serviciilor. Dacă acest lucru nu se întâmplă, creşterea taxelor este, mai degrabă, un element ce irită plătitorul şi prima tentaţie este de a nu plăti sau a găsi soluţii pentru a evita plata taxelor majorate sau a noilor taxe”, a opinat preşedintele CJ Sălaj.

CASS pe veniturile din chirii ar putea descuraja
înregistrarea contractelor

Deşi orice metodă de creştere a colectării la bugetul de stat, având în vedere faptul că sistemul sanitar este subfinanţat, este absolut necesară, introducerea contribuţiei la sănătate de 5,5 la sută pe veniturile din chirii ar putea avea un alt efect decât cel aşteptat, în opinia fostului şef al Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate (CAS) Sălaj, Claudiu Bârsan.
„Nu mă aştept la o creştere semnificativă a contribuţiei la fondul de sănătate având în vedere faptul că numărul contractelor de acest fel înregistrate este destul de mic. Majoritatea celor care realizează venituri şi din chirii nu şi-au înregistrat aceste contracte la Finanţe. Această măsură ar putea să-i descurajeze pe cei care intenţionează să-şi înregistreze contractele, ba mai mult, s-ar putea ca cei care îşi declară veniturile şi din chirii să renunţe la aceste contracte. Într-adevăr, sistemul sanitar este unul subfinanţat, iar găsirea unor soluţii este absolut necesară. Însă această măsură anunţată nu cred că va avea efectul scontat”, a precizat Claudiu Bârsan.
De cealaltă parte, Marius Tăutu, preşedintele CAS Sălaj, a declarat că nu se poate pronunţa în ce măsură va fi suplimentat fondul de sănătate prin introducerea acestei contribuţii. „Contribuţia de 5,5 la sută se percepe şi în prezent doar persoanelor care realizează venituri numai din chirii. Dacă va fi introdusă şi pentru cei care au venituri şi din chirii, atunci, vrem nu vrem, se va aplica. Nu pot să spun în ce măsură va fi suplimentat fondul de sănătate, însă este clar că prin introducerea unei astfel de contribuţii vor fi colectate nişte sume suplimentare la buget”, a menţionat Marius Tăutu.

Cetăţenii, deznădăjduiţi

Nici oamenii de rând nu văd cu ochi buni noile măsuri luate de guvern. Multora le pare rău că au votat noul regim şi regretă amarnic. Sunt deznădăjduiţi şi nu cred într-un viitor prosper al acestei ţări. De această părere este şi Gheorghe T, un zălăuan în vârstă de 65 de ani, care a crezut că odată cu noua guvernare USL lucrurile se vor îndrepta. „M-am lămurit! Toţi sunt o apă şi un pământ! În perioada campaniei ştiu să promită, iar odată ajunşi la putere… Ştiţi, nu pot să uit cum în perioada campaniei mă opreau pe stradă, nu doar pe mine, ci pe mai mulţi cetăţeni, iar acum stau bine mersi în scaune la Bucureşti şi uită de cei care i-au votat. Să le fie ruşine! Dar, ăştia nu au ruşine. Eu unul nu o să mă mai duc la vot niciodată şi cred că acest lucru ar trebui să-l facă toţi cetăţenii din ţara asta, pentru a le demostra că nu trebuie să fie ei aleşii. (…). Au introdus noi taxe şi impozite şi vor mai introduce de la anul altele noi pentru că luxul în care trăiesc ei e pe spatele nostru. Să le fie ruşine!”, a declarat zălăuanul.
Nemulţumit de „birurile” aduse de guvernele Ponta I şi II este şi Tudor M., un zălăuan în vârstă de 37 de ani, administrator al unei societăţi comerciale, care susţine că actuala guvernare „îngroapă” sistemul privat. „Am pus bazele unei mici afaceri de familie din care încerc să-mi asigur existenţa, dar ăştia de la putere îngroapă privatul de viu. Taxe peste taxe, declaraţii peste declaraţii, plata TVA-ului. Totul este o bătaie de joc. În loc să încurajeze mediul privat, îl îngroapă de viu. Dacă mai introduc şi impozitul forfetar, chiar murim încet. În aceste vremuri, în mediul privat e importantă supravieţuirea, dar în halul ăsta. E imposibil cu atâtea taxe impuse să lucrezi cinstit. Rişti să dai faliment”, povesteşte întreprinzătorul.

Flavia Pintea & Augusta Teşinschi