Disponibilizaţii de la Cuprom Zalău riscă să rămână cu buza umflată

Cei 124 de foşti salariaţi ai Cuprom Zalău, disponibilizaţi din 2008 încoace, ar putea să rămână fără salariile compensatorii la care aveau dreptul potrivit contractului colectiv de muncă încheiat cu patronatul.
Ioan Cighi şi Roman Clement, doi dintre disponibilizaţii de la fabrica de sârmă de cupru, ne-au reclamat faptul că în noul plan de reoganizare al Cuprom, făcut public zilele trecute, în lista creditorilor nu au fost cuprinşi şi angajaţii de la unitatea din Zalău, ci doar Sindicatul Liber Cuprom Baia Mare. În aceste condiţii, cei 124 de disponibilizaţi sălăjeni riscă să fie neglijaţi şi să nu-şi primească sumele, deloc neglijabile, ce li se cuvin ca salarii compensatorii.
Potrivit contractelor colective de muncă valabile în ultimii cinci ani, lucrătorii Cuprom aveau dreptul, în cazul unei disponibilizări, la minim patru şi maxim opt salarii compensatorii. Până în acest moment, susţine Roman Clement, oamenii au primit doar trei salarii medii pe economie, din Fondul de garantare pentru plata creanţelor salariale. „Cele 124 de persoane disponibilizate de-a lungul anilor de la fabrica din Zalău au de recuperat, în total, circa 760.000 de lei”, a precizat Clement.
„A fost o surprinză deloc plăcută pentru noi, foştii salariaţi, când, consultând planul de reorganizare publicat de administratorul judiciar al Cuprom – firma de audit şi consultanţă BDO – am descoperit că Sindicatul Elcond Zalău nu figurează în tabelul creanţelor. Nu înţelegem care a fost motivul, de vreme ce oficialii administratorului judiciar ne-au dat asigurări că vom fi incluşi în respectivul final! În plus, în tabelul preliminat al creanţelor apărea şi Elcondul, iar în urma unei scrisori trimise Tribunalului Bucureşti Secţia VII Comercială ni s-a răspuns că creanţele născute după data deschiderii procedurii insolvenţei vor figura în programul de plăţi cuprins în planul de reorganizare. Aşa că am stat liniştiţi”, ne-a declarat Ioan Cighi.
În aceste condiţii, reprezentanţii celor disponibilizaţi au luat legătura cu conducerea sindicatului din fabrică, solicitându-i liderului sindical să comunice problema oficialilor BDO. „Am luat legătura atât cu administratorul judiciar, cât şi cu patronatul pentru remedierea acestei omisiuni”, confirmă Ştefan Boroş, preşedintele sindicatului din Zalău.
Foştii salariaţi sunt hotărâţi să meargă până în pânzele albe pentru drepturile lor. „Dacă trebuie, îi dăm în judecată!”, mai spune Cighi.
În funcţie de răspunsul factorilor responsabili, persoanele disponibilizate de la Cuprom Zalău vor stabili paşii următori. Un rol important îl joacă, însă, şi decizia creditorilor, pe masa cărora va ajunge planul de reorganizare propus. La finele lunii august, aceştia vor vota planul amintit. Un vot negativ echivalează cu falimentul Cupromului, în timp ce unul pozitiv înseamnă o speranţă pentru cei 124 de sălăjeni, întrucât creanţele salariale sunt considerate prioritare. Nu de alta, dar în lipsa unui corecţii aduse tabelului creanţelor, şansele acestora de a-şi încasa sumele compensatorii pălesc.
Disponibilizaţii de la Zalău suspectează că au fost omişi din tabelul creanţelor în mod voit. „Cum este posibilă această omisiune din tabelul final, când toţi am fost înştiinţaţi că figurăm în cel preliminar? Avem suspiciuni că omisiunea s-a făcut voit, iar ca să ne demonstreze contrariul, îi invităm să rezolve neregula semnalată”, a punctat Ioan Cighi.
Cuprom a a luat fiinţă în 2003, fiind rezultatul fuziunii dintre combinatul metalurgic Phoenix Baia Mare şi uzina Elcond Zalău, două dintre cele mai importante companii româneşti din industria neferoaselor. Cinci ani mai târziu, Cuprom a intrat în insolvenţă. În urma disponibilizărilor repetate, din cei peste 2.000 de angajaţi pe care i-a avut în perioada sa de glorie, de la începutul anilor ’90, la fabrica din Zalău au mai rămas doar 74 de lucrători. Laminorul şi secţia de emailare au fost închise, în prezent funcţionând doar secţia de trefilare.