Asistam neputinciosi si, in acelasi timp, consternati la derularea unui film ce are un subiect scris de un scenarist alcoolic si complexat, pus in scena de niste actori de buzunar, dezechilibrati mintal si sentimental. Pe zi ce trece, cu cat succesiunea evenimentelor ni se deruleaza mai repede in fata ochilor, ne dam seama ca pelicula este a dracului de scumpa! Nu doar la… vedere. La inceputul filmului, precum in cele mai autentice telenovele, pe un fundal de-a dreptul bucolic, toata lumea se iubea cu toata lumea, personajele erau fericite si multumite, iar mieii zburdau linistiti sub atenta supraveghere a lupilor. In tot acest timp, telespectatorii cloncaneau satisfacuti seminte in fata televizorului. Doar ca, pe la jumatatea filmului, atunci cand nimeni nu se astepta, personajul principal, un anume Basescu, din prea multa imaturitate sentimentala, a vrut sa ii ia gatul fostului sau prieten Tariceanu, fluturand in mainile-i de autentic marinar un biletel scos din… memoria unui alt personaj sinistru, Elena Udrea. Apoi, Tariceanu, frustrat in adancul sufletului sau, tradat in naivitatea sa, a contraatacat cu cateva scrisorele basesciene. Intre timp, Elena a dat bir cu fugitii, pe patoul de filmare ramanand doar barbatii, mai precis cativa politruci reprezentativi pentru specia masculina, dar care sunt absolut consternati de intorsatura pe care a luat-o subiectul filmului. Revenind la pelicula si, implicit, la contraatacul lui Tariceanu, spectatorii au putut remarca faptul ca totul devenea din ce in ce mai confuz, mai fara noima, cadrul fiind lipsit de orice fel de echilibru. Rezultatul – personajul principal, si anume Basescu, mai are doar ceva mai putin de jumatate din numarul mancatorilor de seminte asezati in fata televizorului, amorezati inca de imaginea actorului de pe sticla. Aceasta situatie il plaseaza pe Basescu la doar 13 sprituri distanta de dusmanul sau declarat, Mircea Geoana. Aaaa, da, era sa uitam de chiar miezul filmului. Acelasi numar de procente il desparte si de prietenul sau consacrat Gigi Becali, individul care a convins 35 la suta dintre participantii la ultimele sondaje ca exista cu adevarat. Si, destul de ciudat, ca este si politician… Si, cum sa nu aiba o astfel de cota de popularitate, in conditiile in care, spre exemplu, in cadrul Galei UNICEF – in care s-au strans fonduri pentru copii cu dizabilitati – seful statului si-a donat cu strangere de inima salariul pe o luna (aproximativ 1.400 de euro), in timp ce Gigi Becali a aruncat in zeflemea spre organizatori cu 251.000 de euro (cam cat salariul presedintelui pe 15 ani). Din nefericire insa, la ora actuala, oricat de urati sau iubiti ar fi cei doi actori, Gigi si Traian reprezinta cele doua fete ale unei monede. Un ban de origine pur sange mioritic, caruia, oricat te-ai uita la el, nu ii poti stabili valoarea. Iar acest mister prelungit face ca cei doi actori sa fie si mai la moda, si mai venerati de cinefili – oameni care au pus serios umarul la stabilirea noului profil de lider al societatii romanesti.
