Liberalii sălăjeni, între runde de alegeri şi procesul de revizuire a Constituţiei

Alegerile pentru desemnarea membrilor Biroului Politic Municipal (BPM) al PNL Zalău au avut loc joi. La Conferinţa municipală au participat 215 delegaţi liberali zălăuani, majoritatea acestora optând pentru a-i prelugi lui Sergiu Şildan mandatul de preşedinte, deţinut de acesta încă din 2010. De asemenea, pentru a completa BPM, liberalii zălăuani au mai ales nouă vicepreşedinţi şi 18 membri, şapte dintre aceştia fiind supleanţi. „Credem că în marea sa majoritate, este un Birou care o să-şi demonstreze calităţile. Cu siguranţă, el va duce la o creştere a performanţelor politice pe plan local”, a apreciat ieri, în cadrul unei conferinţe de presă, preşedintele PNL Sălaj, Radu Căpîlnaşiu. Potrivit acestuia, BPM este „de departe” cel mai important din întreaga structură judeţeană a partidului, în condiţiile în care, la alegerile de anul trecut, şi-a atins toate obiectivele, obţinând un nou mandat de primar de municipiu, un mandat de deputat şi opt fotolii în structura Consiliului local Zalău.
Prezent la conferinţa de presă, deputatul liberal Mirel Taloş a făcut câteva aprecieri pe marginea procesului de revizuire a Constituţiei. „În viziunea PNL, obiectivul revizuirii constituţionale constă în recâştigarea încrederii cetăţenilor în instituţiile statului prin garantarea unui comportament predictibil şi stabil al puterii instituţionalizate. Miza acestui demers constă în consolidarea democraţiei româneşti”, a arătat parlamentarul. Mirel Taloş a subliniat că, în procesul de revizuire a Constituţiei, PNL are în vedere: garantarea proprietăţii private, care constituie fundamentul democraţiei şi al capitalismului; realizarea deplină şi efectivă a drepturilor şi libertăţilor fundamentale ale cetăţeanului, în primul rând, a libertăţii economice, dreptului la apărare în justiţie şi principiului egalităţii de arme între acuzare şi apărare, dreptului la viaţa privată şi secretul corespondenţei; reafirmarea caracterului naţional al statului român şi a limbii române ca limbă oficială a statului; reaşezarea Parlamentului ca principalul for de dezbatere şi de decizie al naţiunii; consacrarea expresă a principiului controlului parlamentar asupra tuturor autorităţilor publice din sfera executivă; limitarea folosirii ordonanţelor de urgenţă şi a procedurii asumării răspunderii de către Guvern; consacrarea principiului constituţional al transparenţei decizionale – consultarea publică obligatorie anterioară adoptării tututor actelor cu caracter legislativ.