Regionalizarea nu este văzută cu ochi buni în Sălaj

Reprezentanţii societăţii civile şi ai deconcentratelor din judeţ s-au arătat sceptici faţă de proiectul de regionalizare a României, în cadrul conferinţei judeţene „Regionalizarea şi impactul economico-social scontat la nivel judeţean”, ce au avut loc miercuri, la Zalău.
„Regionalizarea nu va însemna nici aducerea deciziei mai aproape şi nici soluţionarea problemelor din sistemul sanitar sălăjean”, a opinat Chelement Hodiş, preşedintele Sindicatului „Sanitas” Sălaj. Acesta şi-a exprimat temerea că regionalizarea poate fi o formă mai mult sau mai puţin mascată de reducere a locurilor de muncă, aşa cum se preconizează prin măsurile pregătite de ministrul Sănătăţii.
„Avem deja regiuni de dezvoltare, de ce avem nevoie de ele şi la nivel administrativ? Nu se pot accesa fonduri europene prin regiunile existente?”, a întrebat retoric Marius Tăutu, directorul Casei de Asigurări de Sănătate Sălaj, care este de părere că descentralizarea poate fi realizată şi fără regionalizare. „Dat fiind faptul că Sălajul este net inferior Clujului, va avea de suferit de pe urma regionalizării. Judeţul nostru se va transforma într-un centru medico-social, iar nivelul clinic va coborî şi mai mult. Autorităţile locale şi judeţene s-au concentrat pentru a ridica din punct de vedere calitativ spitalele. Ce se va întâmpla când fondurile vor fi distribuite centralizat? Cu siguranţă va scădea calitate serviciilor medicale. În plus, costurile regionalizării vor fi transferate către administraţiile locale, şi aşa sărace, va creşte birocraţia, iar serviciile medicale se vor îndepărta de pacienţi”, a declarat Tăutu.
La rândul său, Sandu Bercean, primarul comunei Meseşenii de jos şi vicepreşedinte al Asociaţiei Comunelor din România, a tras un semnal de alarmă cu privire la unul dintre aspectele pe care le-ar putea implica procesul de regionalizare: „Se vorbeşte despre desfiinţarea unităţilor administrativ-teritoriale care numără sub 3.500 de locuitori. Ce înseamnă asta? Desfiinţăm satele României? Le comasăm? Franţa are 36.000 de comune, din care 33.000 au sub 1.500 de locuitori. În ţara noastră există comune cu 18 localităţi arondate, dar cu 1.800-2.000 de locuitori.”
Bercean consideră descentralizarea benefică, în condiţiile în care luarea deciziei va fi transferată la nivel regional. „Trebuie să spargem ministerele, care sunt supraaglomerate. Să existe guverne regionale, formate din preşedinţi de consilii judeţene şi prefecţi, care să reprezinte interesul fiecărui judeţ în parte”.
Prefectul judeţului Sălaj, Ionel Ciunt, le-a spus celor prezenţi că prin procesul de regionalizare se urmăreşte reducerea decalajelor care există între România şi ţările din Uniunea Europeană, dar şi aducerea administraţiei şi a serviciilor publice mai aproape de cetăţean. „La nivel naţional se doreşte o reducere a diferenţelor economice dintre judeţele mai slab dezvoltate şi cele cu o economie mai puternică. În opinia mea, nu se poate face regionalizare fără reformă în administraţia publică, aspect ce se bazează pe trei piloni principali: autonomie colectivă locală, descentralizare, inclusiv a resursei financiare şi profesionalism în administraţia publică. Serviciile publice deconcentrate trebuie să devină de interes local, de interes judeţean. Nu cred că se mai poate ca aceste instituţii să fie gestionate mereu de un minister sau altul”, a menţionat Ionel Ciunt.