Noi clienti la emisiunea „Rotisorul politic” de la Radio Transilvania Zalau: presedintele PNTCD Salaj, Felix Ambroziu Pernes si istoricul Marin Pop. In aceasta pagina va ofer cateva fragmente din dialogul purtat cu cei doi invitati mentionati.
„Exista un singur PNTCD. Si in Salaj”
Rep.: Sa incepem cu sfarsitul…
Felix Pernes: Atunci ar trebui sa incepem cu congresul extraordinar planificat in luna iulie a.c. la care Salajul va participa cu un numar de 15 delegati. Acesta este sfarsitul. Eu zic ca totusi ar trebui sa incepem…
Rep.: E vorba de impacarea taberelor din acest partid.
Felix Pernes: Putem sa spunem ca la Comitetul National de Conducere din Arad, din aprilie, delegatii organizatiilor judetene, intr-un fel, au fortat mana lui Petre Marian Milut, presedintele de atunci al PNTCD, de a face aceasta impacare intre cele doua grupuri. Eu nu intotdeauna le spun grupuri sau nu putem spune ca sunt doua PNT-uri, cum se vorbeste: PNT Sarbu si PNT Milut. Exista un singur PNTCD. Chiar la nivelul organizatiilor judetene. Chiar la nivelul organizatiei Salaj avem o singura organizatie. Si chiar si cei care sunt sustinatorii lui Radu Sarbu chiar si anul trecut au venit si si-au platit cotizatia. O parte dintre ei. O parte nu au mai trecut pe la sediu, dar oricand ii asteptam sa revina. Dar sa revenim la CNC-ul de la Arad. Acolo am incercat sa fortam mana lui Milut de a le promite sa faca orice concesie pentru a-i aduce pe toti taranistii in aceeasi barca. Inclusiv de a-i da functii inclusiv lui Radu Sarbu. De fapt, nu a fost initiativa noastra, ci al lui Ion Diaconescu, care in luna martie l-a chemat pe Milut si i-a spus: „sunt presedintele de onoare al PNTCD, am fost presedinte al acestui partid, tin la acest partid si vreau ca inainte de a muri sa stiu ca nu exista dezbinare in randul partidului. Vreau sa va impacati”. I-a chemat pe Radu Sarbu si pe Milut si le-a spus sa se impace. Ideea era de a renunta cei doi presedinti, Radu Sarbu si Milut, la functiile lor, de a se organiza un congres de unificare a tuturor taranistilor si a se depune o singura motiune, negociata, la care presedinte sa fie o a treia persoana. S-au vehiculat atunci nume ca si Victor Ciorbea, Gheorghe Ciuhandu, Dan Puric sau Vasile Lupu. Ideea era, in primul rand, ca Ion Diaconescu sa-i aduca pe cei doi fata in fata. A discutat prima data cu fiecare in parte. Cu Radu Sarbu, pe urma cu Milut, dupa care cu Ciorbea si au facut o intalnire in patru, la care Milut, se pare, a intarziat aproape o jumatate de ora. Fata de ora planificata, Milut a intarziat o jumatate de ora. Radu Sarbu, in momentul in care a aparut Milut, a zis ca prin ceea ce a facut, cu intarzirea de o jumatate de ora, „practic ne sfidezi pe noi, faci sa te asteptam. Eu nu mai pot sa negociez asa ceva”. Si a plecat. Si atunci s-a oprit negocierea respectiva initiata de catre Ion Diaconescu. Dupa cateva saptamani am avut CNC-ul de la Arad, la care noi am spus ca daca tot s-a inceput negocierea, daca tot s-a facut primul pas, haideti sa mergem mai departe. Sa incercam orice, sa facem doua comisii de negociere. Si am dat chiar termen. Eu am fost cel care am propus un termen, de o luna, pentru cele doua comisii si asteptam ca la urmatorul CNC (CNC-urile le faceam lunar in acea perioada) Milut sa vina sa ne faca un raport, sa ne spuna exact ce s-a discutat, cine a facut parte din comisie, ce am vrut noi, ce nu au vrut ei. Pe urma, a fost un CNC in 22 mai la Pitesti, in care Milut a venit un pic cu intarziere, a sunat totusi, asteptati, ca am ceva important de comunicat si si-a citit demisia. Si-a citit demisia din functia de presedinte si chiar de membru al PNTCD. A spus „incepand de azi nu mai sunt membru al PNTCD”. In acel moment toata sala a fost surprinsa. Probabil ca unii stiau. Erau colegi din alte judete cu care am discutat dupa CNC care ziceau ca stiau sau banuiau… Dar, la acel CNC l-am girat pe Aurelian Pavelescu, la acea data prim-vicepresedintele PNTCD – aripa Milut sau, cum imi place mie sa spun, PNTCD adevarat, legal. Nu poti sa afirmi nici acum ca Milut ar fi fost adevaratul presedinte, dar conform legii, registrului partidelor politice, este trecut „PNTCD prin presedinte Marian Petre Milut”. Atat timp cat Tribunalul Bucuresti, unde sunt opt procese pe rol, nu da un acord favorabil lui Radu Sarbu, Milut era presedintele.
„Democratia crestina protejeaza in special familia si casatoria”
Rep.: Si dupa aceasta poveste, sunt multe povesti legate de PNTCD in ultimii ani, este posibil ca in aceasta vara sa va unificati din nou. Au mai fost asemenea lucruri.
Felix Pernes: Am avut chiar si anul trecut, la congresul din septembrie, s-au inceput negocierile din primavara, din aprilie 2009 si pana cu o luna inainte de congresul din septembrie stiam ca va fi un singur congres la care o sa-si depuna motiune si Radu Sarbu si Milut, dar cu o luna inainte Radu Sarbu a spus nu, „imi fac congresul meu, pentru ca nu am cum sa particip la un congres cu cei care nu imi sunt loiali”…
Rep.: O sa mai discutam despre ceea ce s-a intamplat in PNTCD. Sa-l ascultam si pe istoricul Marin Pop. Despre invatamintele istoriei…
Marin Pop: Cum este si normal, este important sa analizam si programul unui partid si doctrina in special pe care o adopta un partid, sa vedem chiar in zilele noastre, practic, cum se respecta un culoar doctrinar precis. In PNTCD, ca si partid, dupa 1990, se suprapun doua doctrine: doctrina crestin-democrata, care are un istoric in Occident, si cea national-taranista. Ele sunt intr-un acord perfect. Doar cateva cuvinte, pentru ca nu se cunoaste despre doctrina crestin-democrata ce inseamna ea. Ea apare in vestul Europei, ca o reactie la revolutiile care au avut loc in Anglia si in Franta. O reactie a cercurilor intelectuale conservatoare si a gruparilor religioase. (…) Abia dupa ce lucrurile se sedimenteaza, se aseaza si se mai limpezesc si apele societatii. Asadar, acest curent, aceasta doctrina crestin-democrata isi are originile in Biserica, Biserica Catolica, incepand cu sfarsitul secolului al XIX-lea, dar apoi ea se departajeaza de Biserica si din acest curent crestin-democrat vor face parte si reprezentanti ai altor religii. De exemplu, in Suedia traditia crestina penticostala a inspirat miscarea politica. La noi, in aceasta parte de Europa, dupa 1990, Polonia are iarasi un fundament catolic, ca si Spania si Italia, de pilda, dar la noi in tara, o tara majoritar ortodoxa, s-a incercat mai ales prin cel mai de seama reprezentant al acestui curent, Corneliu Coposu, formarea unui culoar, sa spunem, in cadrul Uniunii Europene, un culoar ortodox. Si in acest sens, Corneliu Coposu a avut o serie de intalniri, si cu patriarhul Romaniei. Reticenta s-a manifestat de ambele parti, si in special Occidentul fata de „Marele frate” de la Rasarit, care stim ce tendinte a avut ca si URSS, tendinte de-a lungul istoriei, dar pana la urma iata ca Corneliu Coposu a avut dreptate: si in cadrul Uniunii Europene, in special a Partidului Popular European, isi au loc toate religiile, nu numai religia catolica, care se spune ca ar fi la baza acestei doctrine. PNTCD se considera indreptatit si obligat in acelasi timp sa remodeleze relatiile dintre valorile fundamentale interdependente prin stabilirea unui raport optim pe temeiul moralei crestine, de libertate, democratie, dreptate sociala si patriotism luminat, in functie de cerintele concrete ale momentului istoric. Aceste valori fundamentale trebuie sa serveasca societatii si fiecarui individ. Ele nu se limiteaza la unele categorii de oameni si sunt chemate sa creeze premisele dezvoltarii libere si constiente ale personalitatii individului de pretutindeni. Democratia crestina protejeaza in special familia si casatoria, considerate forme stabile de convietuire umana si fundament al societatii. (…)
Rep.: O doctrina care nu aduce voturi. Sau nu aduce voturi suficiente…
Marin Pop: Nu aduce voturi suficiente din cauza sistemului electoral pe care il avem la noi in tara. Si din cauza campaniilor electorale. Ele nu sunt noi. Din studiul vietii politice interbelice se observa ca si atunci era cunoscuta suveica electorala. Fiecare partid care venea la conducerea tarii, el si castiga alegerile. S-a ajuns sa se vorbeasca ca votul universal nu mai este de actualitate, din cauza unei lipse de cultura politica minime.
Rep.: Ar fi bine sa ne intoarcem la votul cenzitar?
Marin Pop: Nu ar fi bine. Avem un minim bagaj de cultura politica. Sa fim constienti ca acel pe care il votam ne reprezinta….
Felix Pernes: Eu zic ca mai este mult pana poporul roman o sa aiba constiinta civica, o constiinta a votului. Deocamdata nu se voteaza pe baza constiintei, ci se voteaza dupa cantitatea de produse primite…. (…)
