Un ardelean vine la bar:
-Două sute de votcă, în două pahare.
Barmanul întreabă:
-De ce în două pahare, că eşti singur?
-Am un prieten plecat în Irak şi mi-a spus să beau şi pentru el.
A doua zi la fel, a treia zi la fel şi tot aşa până într-o zi, când vine şi cere o sută de votcă într-un pahar.
-Da’ ce, Doamne fereşte ţi-a murit prietenul?
-Nu, m-am lăsat eu de băut.