Doar opt din cele 21 de primării sălăjene ameninţate cu blocarea conturilor au solicitat credite în Trezorerie, pentru a reduce cu minim 85 la sută nivelul arieratelor – datorii mai vechi de 90 de zile – înregistrate la finele lunii ianuarie. Este vorba despre Poiana Blenchii, Crasna, Meseşenii de Jos, Sărmăşag, Vârşolţ, Chieşd, Sălăţig şi Zimbor.
Potrivit datelor furnizate de către reprezentanţii Direcţiei Generale a Finanţelor Publice (DGFP) Sălaj, valoarea totală a împrumuturilor solicitate de către primăriile în cauză se ridică la 3,42 milioane de lei. Deocamdată, doar demersurile a cinci unităţi administrativ teritoriale au fost aprobate. Cea mai mare sumă aprobată până acum la nivel de judeţ – aproape 683.000 de lei – va ajunge în conturile Crasnei, în timp ce comuna Meseşeni va primi pentru plata arieratelor un împrumut de 620.000 de lei. Le urmează comunele Sărmăşag, cu circa 485.000 de lei, Chieşd, cu 219.000 de lei şi Sălăţig, cu 140.000 de lei. În ceea ce priveşte celelalte trei primării, acestea au depuse cererile de contractare de împrumuturi de la Ministerul Finanţelor, însă nu au primit, încă, un răspuns. În această situaţie se regăsesc Poiana Blenchii, care a solicitat, de altfel, şi cea mai mare sumă – peste 873.000 de lei, Vârşolţ, care speră să primească 285.000 de lei şi Zimbor, cu 120.000 de lei.
Bani de la judeţ pentru plata arieratelor
La finele lunii ianuarie, 21 din cele 57 de comune din judeţ aveau datorii mai vechi de 90 de zile în valoarea totală de peste 4,5 milioane de lei. O lună mai târziu, nivelul arieratelor a crescut cu circa 2 milioane de lei, ajungând la 6,63 milioane de lei. Printre comunele cu cele mai mari datorii la 31 ianuarie se numără Crasna – 1,19 milioane de lei, Poiana Blenchii – 750.000 de lei, Benesat – 381.000 de lei, Meseşenii de Jos – 368.000 de lei, Sărmăşag – 291.000 de lei, Treznea – 277.000 de lei şi Chieşd – 230.000 de lei. Volumul arieratelor a ajuns, însă, o lună mai târziu, la 6,63 milioane de lei.
Toate comunele care figurau, la 31 ianuarie, cu datorii vechi au obligaţia de a le reduce volumul cu cel puţin 85 la sută, până la sfârşitul lunii martie, altfel Trezoreria le va limita plăţile care pot fi efectuate din contul acestora. Unităţile teritoriale ale Trezoreriei vor fi autorizate să nu opereze plăţi din conturile respectivelor comune, cu excepţia plăţilor pentru achitarea drepturilor salariale şi a contribuţiilor aferente, pentru stingerea arieratelor, precum şi pentru achitarea cheltuielilor cu hrana persoanelor din instituţiile de asistenţă socială şi a celor din instituţiile de sănătate.
Pentru a veni în sprijinul primăriilor sugrumate de datorii, Guvernul a emis Ordonanţa de Urgenţă 3/2013, care le permite să se împrumute de la Trezoreria Statului, pe o perioadă de cinci ani, la o dobândă egală cu nivelul ratei dobânzii de politică monetară practicate de Banca Naţională (5,25 la sută pe an, în prezent).
O mână de ajutor a venit şi din partea Consiliului Judeţean Sălaj, care a alocat, din bugetul pe anul în curs 984.000 de lei ca sprijin financiar pentru comunele îndatorate. Astfel, 19 unităţi administrativ-teritoriale din judeţ au primit câte 55.000 de lei, în timp ce Poiana Blenchii s-a ales cu 164.000 de lei, iar Treznea, cu 96.000 de lei.
Consiliile judeţene ar trebui să controleze bugetele primăriilor
În opinia preşedintelui CJ Sălaj, Tiberiu Marc, arieratele au apărut fie pentru că administraţiile locale şi-au angajat cheltuieli fără să realizeze venituri, fie pentru că au angajat cheltuieli pentru proiecte finanţate din fondurile Guvernului – cum sunt cele pe Ordonanţa 7, pe HG 577 ori pe Ordonanţa 40, fie din cauza unor proiecte cu finanţare europeană unde s-au înregistrat întârzieri de plată.
Oficialul este de părere că situaţiile de acest gen ar putea fi evitate dacă instituţia pe care o conduce ar avea atribuţii de control a modului în care se fundamentează bugetele locale, în condiţiile în care, în prezent, în România, nu există nicio instituţie a statului care să verifice bugetele autorităţilor publice locale. “Direcţia de Finanţe nu verifică bugetele decât în zona de echilibrare, nu controlează dacă veniturile au fost corect evaluate. Curtea de Conturi face controale doar la încheierea exerciţiului financiar, iar Prefectura verifică doar legalitatea hotărârilor de aprobare a bugetelor. Ca urmare, dacă o primărie îşi majorează în mod artificial veniturile în buget, ca să creeze o sursă pentru viitoarele cheltuieli, aflăm de acest lucru abia când apar disfuncţii, adică în momentul când se opresc proiectele, când nu se mai fac plăţi ori când apar arieratele”.
