„Timbrul de mediu” blochează piaţa auto sălăjeană

Deşi şi-au propus ca noua formulă a taxei de poluare denumită „timbru de mediu” să stimuleze cumpărarea de maşini noi, la câteva săptămâni după ce legea a intrat în vigoare, piaţa autovehiculelor second-hand, cât şi pe cea a maşinilor ieşite pe poarta fabricii, este blocată. Dacă guvernanţii ne-au asigurat în repetate rânduri că, pentru maşinile Euro 3 şi Euro 4, contravaloarea timbrului de mediu este în medie cu 10 – 15 la sută mai mare prin comparaţie cu taxa auto anterioară, lucrurile sunt mult mai grave. Practic, în majoritatea cazurilor, pentru maşinile deja înmatriculate în România şi pentru care se plătesc impozite, timbrul de mediu reprezintă un procent considerabil din valoarea de piaţă a maşinii, în anumite cazuri chiar depăşind-o. În acest fel şi cu această taxă în vigoare, actualii proprietari de autovehicule sunt obligaţi de stat să păstreze maşinile pe care deja le deţin.

Odată cu intrarea în vigoare a OUG 9/2013 care prevede plata unui „timbru de mediu” la înmatricularea maşinilor şi care a înlocuit vechea taxă auto, s-a creat o întreagă nebuloasă ce persistă şi acum. Introducerea timbrului de mediu a dus la un blocaj al pieţei auto second-hand şi noi, în condiţiile în care masinile Euro 3 si Euro 4 reprezintă cea mai consistentă pondere dintre maşinile înmatriculate în România. Potrivit şefului Serviciului Public Comunitar Regim Permise de Conducere şi Înmatricularea Vehiculelor (SPCRPCIV) Sălaj, Remus Stanciu, dacă în urmă cu câteva săptămâni se înmatriculau, în medie, zilnic, circa 50 de autovehiculele, odată cu introducerea „timbrului de mediu” numărul a ajuns la aproximativ 20. Cu alte cuvinte, noua taxă nu a făcut altceva decât să reducă numărul de înmatriculări la mai mult de jumătate. Şi acesta este doar începutul…
Pe piaţa auto sălăjeană, ca de altfel la nivelul întregii ţări, cele mai multe autovehicule au o vechime între 6 şi 10 an, adică sunt maşini dotate cu motoare Euro 3 sau Euro 4, înmatriculate în perioada 2000 – 2007, şi pentru care nu s-a plătit nicio taxă auto. Iar cel care au plătit această taxă şi a recuperat-o ulterior, îl obligă astăzi pe cumpărător să scoată din buzunar bani pentru „timbrul de mediu”.
Într-o analiză făcută de unul dintre cele mai importante site-uri româneşti de vânzări auto (autovit.ro) se arată, în câteva cazuri particulare, cât reprezintă procentual „timbrul de mediu” din valoarea maşinii. Astfel, în cazul unui autovehicul Dacia Logan, fabricat în anul 2006, dotat cu motorul 1.4 MPI – 75 CP, care îndeplineşte normele de poluare Euro 3, conform calculatorului oficial si a calculatorului de taxă, contravaloarea timbrului de mediu este de 1.782,94 EUR, şi asta în condiţiile în care proprietarul solicită pe maşină 2.100 EUR. Astfel, un simplu calcul matematic arată că „timbrul de mediu” reprezintă nu mai puţin din 85 la sută din valoarea maşinii. În fond o aberaţie pe care nu ştim dacă actualii guvernanţi au luat-o în calcul.
Un alt exemplu, cel puţin la fel de hilar, ar fi un Opel Astra din anul 2004 cu motor 2.0 DTI (Euro 3) care emite 186 g CO2/ km, o maşina evaluată de către proprietar la 2.900 EUR. Din calcule, contravaloarea „timbrului de mediu” este de 5.019,99 EUR, adică aproape dublu faţă de suma cerută de către vânzător. De asemenea, dacă se calculează valoarea „timbrului de mediu” pentru un VW Transporter din 2006, se obţine tot un rezultat halucinant. Pentru această maşină, proprietarul cere 8.500 EUR, preţ negociabil, în timp ce valoarea timbrului de mediu este de 9.623,58 EUR. Adică, după ce a vândut maşina, actualul proprietar va trebui să mai achite în plus 1.124 EUR peste preţul autovehiculului.
În aceste condiţii, oamenii vor fi obligaţi să cumpere doar maşini cu taxă foarte mică – adică vechi şi extrem de poluante, dar pentru care plătesc la stat puţin. Aşa că, în scurt timp, vom ajunge din nou cimitirul auto al Europei.