Postul, între religie şi detoxifiere

Tot mai multă lume am auzit, în ultimele zile, spunând: „Vai, a început postul! Trebuie să ţin şi eu post”. Ce fel de post este cel pe care-l urmează aceşti oameni sau câţi dintre ei îl respectă în totalitate? Câţi dintre ei spun în ziua respectivă, cel puţin o rugăciune? Câţi dintre ei se duc duminica la biserică sau citesc, acasă, o carte de rugăciuni. Câţi dintre aceştia, la serviciu fiind, nu poartă mânie împotriva altei persoane, nu gândesc rău despre cineva în ziua respectivă sau nu înjură (chiar dacă o fac doar în gând)? Sunt fapte pe care, vrând, nevrând, trebuie să le respectăm pe perioada postului, altfel, ziua respectivă nu mai poate fi considerată una de post. Simplu fapt că nu mâncăm carne, ouă sau produse lactate, nu înseamnă că am postit în ziua respectivă. Mâncarea şi abţinerea de la mâncare au rolul cel mai mic într-un post, chiar dacă toată lumea spune: „Azi am mâncat de post, deci am postit”.
Postul este, practic, reţinerea totală sau parţială de la anumite alimente şi băuturi, distracţie, chiar şi sex pe un timp mai lung sau mai scurt, în scop religios-moral. El trebuie simţit de fiecare creştin ca o perioadă de pregătire pentru un mare praznic. Unii părinţi încearcă să le impună şi copiilor, după ce aceştia au trecut de vârsta de şapte ani, să postească, cu toate că aceştia ar trebui doar încurajaţi, nu siliţi. Există persoane (în general vârstnicii) care, din cauza bolii, nu pot posti. Însă, chiar dacă nu mânâncă de post, participă activ la slujbele bisericii şi se roagă mai mult decât o fac în afara postului, simţind o îmbunătăţire a stării sufleteşti.
Postul Paştelui, pe care creştinii îl ţin în această perioadă, este şi cel mai bun mod de detoxifiere din fiecare primăvară, după o iarnă în care carnea a predominat în alimentaţia noastră. Odată cu venirea primăverii, obişnuim să consumăm tot mai multe fructe şi legume, fiindcă ne sunt la dispoziţie. Nu toţi suntem însă conştienţi de faptul că unele produse sunt importate, fiind, mai degrabă, dăunătoare decât sănătoase organismului.
Postul nu înseamnă doar purificarea organismului, ci şi a sufletului. Cu alte cuvinte, nu înseamnă doar o cură de detoxifiere, ci şi una de rugăciuni de 48 de zile.
Există şi dezlegări în timpul unui post, însă, până la urmă, cred că fiecare ştie, de cuviinţă, când să înceapă şi când să întrerupă postul. Responsabilitatea este esenţială, fiindcă ea ne aşază în faţa lui Dumnezeu.
La un moment dat, copil fiind, mi-am întrebat bunicul ce este, de fapt, postul? După ce mi-a explicat, pe limbajul lui, ce este acest sacrificiu pe care şi-l propun oamenii să-l facă înaintea anumitor sărbători, mi-a spus o vorbă înţeleaptă: „Dragul bunicului, nu-i păcat ce bagi în gură, e păcat ce scoţi din gură”. Mulţi dintre noi, cei care trăim în mediul urban, considerăm, oarecum, inferior ţăranul, însă cred că postul adevărat trebuie să-l învăţăm de la ei, ţăranii.

Marius Morar