Cazurile în care infecţiile cu care bolnavii se pricopsesc în perioada în care sunt spitalizaţi rămân o pacoste pentru spitalele din România, iar cele din Sălaj nu fac excepţie. Aproape o sută de astfel de infecţii au fost înregistrate, anul trecut, la Spitalul Judeţean de Urgenţă Zalău, cea mai mare unitate medicală din judeţ. „În cursul anului 2012, la nivelul Spitalului Judeţean au fost înregistrate 94 de cazuri de infecţii nosocomiale, din care 17 cazuri au fost înregistrate în secţia Pediatrie, 12 – în secţia Psihiatrie, zece – la Chirurgie şi tot zece la Boli Interne. De asemenea, în secţia Neurologie au fost înregistrate opt cazuri, la Ortopedie – şase cazuri, tot şase la Chirurgie Infantilă şi Cardiologie, în timp ce alte şapte cazuri au fost în secţia Boli Infecţioase”, a declarat purtătorul de cuvânt al Spitalului Judeţean de Urgenţă Zalău, Codruţa Puşcaş.
Statisticile arată că nici luna ianuarie a anului curent nu a fost lipsită de astfel de situaţii, nouă cazuri de infecţii nosocomiale fiind depistate în Spitalul Judeţean.
Bani mai mulţi pentru dezinfectanţi
Identificarea şi raportarea infecţiilor nosocomiale constituie primul pas pentru rezolvarea acestor probleme, care se pot agrava atunci când, din lipsa finanţării suficiente, spitalele pot diminua cantităţile de dezinfectanţi,materiale sanitare şi vaccinuri folosite pentru igienizarea unităţii şi protejarea personalului.
În acest context, o veste bună pentru sălăjeni este faptul că, în 2013, la cel mai mare spital din judeţ suma alocată pentru materiale de curăţenie este mai mare decât cea folosită în acest sens în 2012. „În 2012, au fost achiziţionate materiale de curăţenie în valoare de 228.480 de lei şi dezinfectanţi în valoare de 179.250 de lei. Conform prevederilor bugetare, pentru anul 2013 a fost alocată suma de 450.000 de lei pentru materiale de curăţenie şi 325.000 de lei pentru dezinfectanţi”, a declarat Codruţa Puşcaş.
Singurul compartiment de profil din judeţ
Potrivit directorului Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Sălaj, Ligia Marincaş, la Spitalul Judeţean de Urgenţă Zalău sunt raportate cele mai multe infecţii nosocomiale întrucât aici, spre deosebire de restul unităţilor medicale sălăjene, există un compartiment integrat al cărui specific este identificarea acestor cazuri şi luarea de măsuri pentru remedierea lor. „În plus, este şi cel mai mare spital din judeţ, cu cel mai mare flux de pacienţi şi unde sunt efectuate intervenţii mai complexe decât în restul. Este greu de crezut că într-un spital de boli cronice vor fi depistate tot atâtea cazuri de infecţii nosocomiale cât într-un spital de urgenţă”, a adăugat Ligia Marincaş.
Aceasta a admis că şi la nivel de Sălaj, la fel ca în restul judeţelor din ţară, există o subraportare a numărului de infecţii nosocomiale, lucru greu, însă, de demonstrat. “Este imposibil ca într-o lume cu extrem de multe proceduri medicale invazive să nu apară infecţii nosocomiale, dar este important ca ele să fie depistate, raportate şi rezolvate, astfel încât spitalul să nu se confrunte cu ele încă o dată”, a spus directorul DSP Sălaj.
Un pacient din zece se alege cu infecţii intraspitaliceşti
Ultimul raport întocmit pentru anul trecut de Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) arată că unul din zece pacienţi din ţările în curs de dezvoltare se aleg cu infecţii intraspitaliceşti. Potrivit OMS, cifrele cresc atunci când vorbim despre pacienţii internaţi la Terapie Intensivă.
Infecţia nosocomială determină consecinţe serioase atât în plan medical, cât şi în plan economic. Poate cauza, astfel, apariţia de infecţii respiratorii grave la cei intubaţi mai multe zile, complicaţii postoperatorii tardive (peritonite, abcese intraperitoneale, granuloame de corp străin etc.), posibile intervenţii chirurgicale ulterioare, prelungirea duratei de spitalizare, incapacitate temporară, prelungită sau definitivă de muncă etc.
Potrivit specialiştilor, infecţiile nosocomiale se manifestă prin infecţii urinare (uretrite, cistite, pielonefrite putându-se ajunge la septicemii), infecţii ale pielii şi părţilor moi (frecvente la bolnavii imobilizaţi îndelung, unde apar escare sacrate care se suprainfectează). De asemenea, pot apărea infecţii peritoneale postoperatorii: peritonite postoperatorii (după intervenţii chirurgicale digestive, vasculare, urologice, ginecologice) sau peritonite care survin după o spitalizare îndelungată (pe fondul unei pancreatite, ischemii digestive cu perforaţii, a unui ulcer de stres etc.). Semnele sunt mai puţin evidente în cazul bolnavilor grav decât în cazul peritonitelor extraspitaliceşti, din cauza medicaţiei simptomatice analgetice pe care o primesc cei internaţi.
Anumiti oameni traiesc pe alta planeta. Rapoartele oficiale ale OMS spun pentru Romania ca unul din 6 bolnavi se suprainfecteaza in spitale. Alte cifre reprezinta aberatii ale valorilor „intelectuale” din zalau. Mai cititi doamnelor, mai cititi statistici OMS si nu dezinformati poporul roman. DSP traieste pe alta planeta decat spitalul: el nu stie ca in spital se fac reparatii capitale, care aduc mult praf si mizerie, propice dezvoltarii unor infectii. Spalarea generala in spital a bolnavilor este o fantezie. Ce spuneti oameni buni, cand seful de sectie obstetrica ginecologie interzice categoric ca bolnavele sa faca dus inainte de operatie? Dar ca in anticamera noinascutilor este un adevarat bar de negri, plin cu tigani nespalati? Evident, totul cu avizul medicului sef de sectie, dr. Liana Manaila, care a lipsit de la cursul de microbiologie in anul III de facultate. Era la o sedinta a comitetului de femei pe caminul studentesc, la care participa si primul secretar PCR pe facultatea de medicina.
cu adevarat nu isi da chiar nimeni seama ce mizerie este in spitalul judetean, nu este pacient care sa fi facut acolo operatie si sa nu fie necesar sa ia in continuare antibiotice datorita infectiilor contractate in spital mi se pare strigator la cer cand mai vezi oficialii judeteni ca au receptionat lucrari de modernizare gata infectate
pai se plangeau pana nu de mult ca nu mai au voie sa comercializeze acei botosei si ca va trebui sa ii de-a gratuit vizitatorilor si spuneau ca pe acei bani ei cumparau produse pentru igienizare si curatare a spitalului, cand de fapt ei primesc acei bani din contributia statului nicidecum din botosei. este strigator la cer cum fac unii bani din necazul altora. asa sa le ajute dumnezeu.
sectia de boli infectioase a spitalului judetean,este varful aisbergului in domeniu de infectii spitalicesti unde te „tratezi” de o anumita suferinta dar te alegi cu altele mai virulente ,ca sa nu mai vorbim de ultraprofesionalismul d-nelor asistente care par foarte plictisite de munca ce ar trebui sa o depuna