Boboteaza din acest an a fost prilej dublu de sărbătoare în satul Marin. Primăria comunei Crasna şi Centrul de Cultură şi Artă al Judeţului (CCAJ) Sălaj au organizat duminică, 6 ianuarie 2013, o nouă ediţie a sărbătorii “Fiii Satului Marin”, la împlinirea a 555 de ani de atestare documentară a localităţii. Cu această ocazii, fii ai satului răspândiţi prin întreaga ţară au revenit pe plaiurile natale pentru a sărbători alături de cei dragi.
Evenimentul a debutat imediat după slujba religioasă, în curtea Bisericii Ortodoxe “Sfinţii Arhangheli Mihail şi Gavril, cu lansarea monografiei satului “Marinul – vatră românească a Sălajului”, semnată de conf. univ. dr. Aurel Maxim, prof. Petru Maxim şi prof. Teodor Şandor. Despre importanţa unei astfel de lucrări, publicată în colecţia “Monografii” la editura “Caiete Silvane” a Centrului Culturii, au vorbit primarul din Crasna, Emeric Pop, şi Daniel Săuca, directorul CCAJ Sălaj. Acesta din urmă a menţionat că editura “Caiete Silvane” şi-a propus să continue în acest an editarea de monografii.
Istoria monografiei Marinului a început în anii ’80, când se pregătea sărbătoarea “Fiii Satului”. Ideea i-a aparţinut profesorului Petru Maxim, fiu al satului, dascăl şi director la şcoala din Marin, şi unul dintre cei trei semnatari ai volumului. Aurel Maxim, un alt autor al monografiei, a precizat că aspectul cel mai delicat pe care l-a presupus realizarea acestei lucrări a fost documentarea, în condiţiile în care “informaţiile despre satul Marin nu sunt foarte numeroase”, “unele surse bibliografice sunt contradictorii”, iar “în majoritate covârşitoare, documentele din Arhivele Statului referitoare la satul nostru aveau foile de folosire goale”.
Acţiunea a continuat cu inaugurarea căminului cultural recent modernizat, unde a fost amenajat şi un stand cu cărţi publicate de către fii ai Marinului. După cum ne-a declarat Emeric Pop, în decursul anului trecut au fost alocaţi de la bugetul local 250.000 de lei pentru derularea investiţiilor la reabilitarea căminului. Atmosfera de sărbătoare a fost completată de un program de cântece religioase susţinut de corul Bisericii Ortodoxe şi de un program artistic de muzică populară.
