Referindu-se la propunerea presedintelui Romaniei, Traian Basescu, de introducere a votului uninominal, problema dezbatuta, joi, in cadrul unei sedinte a camerelor reunite ale Parlamentului, presedintele PRM Salaj, senatorul Petru Stan, face cunoscut faptul ca initiativa venita de la Cotroceni a cazut la o diferenta de doar doua voturi. Senatorul salajean sustine ca, la votul amintit, au lipsit parlamentarii PD, acesta fiind si motivul pentru care propunerea a fost respinsa: PD nu s-a prezentat la vot, altfel initiativa presedintelui ar fi trecut. Totusi, avand in vedere situatia data, se subintelege ca nici presedintele Basescu nu si-ar fi dorit ca propunerea sa sa primeasca girul parlamentarilor, pentru a se ajunge la referendum. In aceasta ordine de idei, Petru Stan a apreciat, in cadrul unei conferinte de presa care a avut loc vineri, ca Romania nu este pregatita pentru votul uninominal, motiv pentru care PRM respinge o astfel de initiativa. Datorita gradului mare de saracie, votul ar fi o catastrofa. Anumiti oameni cu bani, indiferent de pregatirea lor profesionala, ar ajunge peste noapte parlamentari. La fel si Guvenul, care, intr-o astfel de situatie, nu ar fi altceva decat o creatie a Parlamentului, este de parere liderul peremist. Din punctul sau de vedere, initierea referendumului pe tema votului uninominal este, in fond, o gaselnita a presedintelui pentru a nu fi suspendat: La un eventual referendum pe aceasta tema, populatia nu va vota, atata timp cat nu stie ce tip de vot uninominal i se cere sa voteze. In opinia lui Petru Stan, toti politicienii sustin votul uninominal, doar de ochii lumii, in conditiile in care, practic, clasa politica romaneasca nu isi doreste acest lucru: Partidele politice doresc sa se discute pe aceasta tema in Parlament, pentru a se evita cheltuirea banului public pe un referendum. Din punctul meu de vedere, nu se va organiza nici un referendum pe aceasta tema. Nimeni nu-i nebun sa cheltuie 50 de milioane de euro pentru nimic. Sunt atat de sigur de lucrul acesta, incat imi voi da demisia in cazul in care va fi referendum.
Cat despre subiectul privind suspendarea lui Traian Basescu, Petru Stan reaminteste ca, saptamana trecuta, cu o majoritate covarsitoare de voturi, Parlamentul a aprobat infiintarea unei comisii de anchetare a presedintelui.
O alta problema discutata in cadrul intalnirii cu presa este legata de domeniul agricol: Agricultorii nu trebuie sa-si faca iluzii fata de creditele care vor veni de la Uniunea Europeana, cu toate ca fondurile sunt destul de substantiale. Ei trebuie sa se bazeze pe munca lor, si nu neaparat sa intinda mana la UE. Mai mult, cred ca trebuie sa ne bazam pe subventiile ce vin de la bugetul de stat, pentru care parlamentarii trebuie sa lupte pentru a fi cat mai substantiale.
In finalul conferintei de presa, Petru Stan a facut cunoscut faptul ca, de curand, a adresat o interpelare Ministerului Agriculturii, Padurilor si Dezvoltarii Rurale (MAPDR). Conform negocierilor dintre Romania si Uniunea Europeana, tara noastra va beneficia de circa 7,5 miliarde de euro pentru perioada 2007-2013, ceea ce reprezinta 1,07 miliarde de euro pe an. La aceste fonduri se mai adauga si contributia statului roman. Din aceste fonduri, 45 la suta, adica 3,25 miliarde de euro, se vor folosi pentru cresterea competitivitatii sectorului agricol si forestier, din care: sprijin pentru ferme de semi-subzistenta (85.000 de ferme mici vor primi 1.500 de euro pe an). Intrebarea mea catre MAPDR a fost legata de modul in care se vor selectiona cele 85.000 de ferme, din cele 5 milioane de gospodarii taranesti, care sunt declarate ca fiind ferme de subzistenta, dar si care este deosebirea dintre acestea si fermele de semi-subzistenta? Nu cumva acest ajutor inseamna populism, fiindca nu se poate face nici un plan de modernizare cu 1.500 de euro pe an, conditie ce se pune pentru a primi acesti bani?, a intrebat retoric parlamentarul in interpelarea amintita. In schimb, raspunsul MAPDR a fost unul foarte scurt: Banii vor fi primiti in functie de rapiditatea cu care agricultorii isi vor face planul de afaceri, ceea ce il determina pe Petru Stan sa creada ca fondurile vor fi alocate pe criterii politice.
