Guvernul intenționează, conform unor surse, să introducă pentru mediul privat salariul minim diferențiat în funcție de pregătirea profesională a angajaților (vezi avocatnet.ro), prin aplicarea la salariul minim a unor indici de diferențiere, astfel:
– 1,00 pentru lucrătorii necalificați;
– 1,10 pentru lucrătorii calificați;
– 1,20 pentru cei cu formare tip școală de maiștri;
– 1,30 pentru tehnicieni;
– 1,40 pentru cei care dețin studii superioare.
Cu alte cuvinte, vor crește costurile, din nou, cu salariile angajaților din mediul privat, dar scopul principal este acela de a crește contribuțiile la bugetul de stat, astfel ca deficitul bugetar să se reducă în mod semnificativ. Avem de-a face, de fapt, cu o nouă încercare de a ne fura singuri căciula, deoarece firmele mici nu vor putea să facă această creștere deloc mică. De exemplu, o firmă mică cu 1-2 angajați cu studii superioare va trebui să-și crească costurile cu salariile cu 40%!
Evident, un salariu minim la un angajat cu studii superioare se acordă, în prezent, probabil la acei angajați fără nicio experiență și aflați la prima angajare, ori dacă se impune din start o creștere cu 40% a salariului minim, probabil că se va renunța la a angaja tineri absolvenți, care oricum se plâng că li se cere experiență la angajare, experiență pe care nu au cum să o dețină. Cu alte cuvinte, ne furăm singuri căciula. Mai mult, dacă crește salariul minim cu acești indici de diferențiere, toți cei care sunt angajați, cu excepția celor necalificați, vor dori o mărire de salariu, pe lângă indicii de diferențiere, deoarece, nu-i așa?, nu vor accepta salariul minim dat de acești indici din moment ce înainte aveau salarii peste cel minim. Deci, o creștere substanțială a cheltuielilor cu salariile.
Practic, pentru aproape toate firmele vor crește cheltuielile cu salariile, deoarece numărul angajaților necalificați, adică la acei angajați cărora nu le crește salariul minim, este destul de redus, practic nu există firmă cu angajați doar necalificați. Pe de altă parte, salariul minm a crescut abia acum 2 luni și deja vorbim de o nouă creștere, sub altă formă, dar creștere! Și mai există o problemă, să vedem cum o rezolvă legiuitorul: se va acorda automat, pe baza documentelor de studii această diferențiere, sau se va acorda dacă postul pe care este angajată persoana respectivă prevede studii superioare? Nu de alta, dar sunt foarte multe locuri de muncă care sunt ocupate de persoane cu studii superioare deși nu ar fi necesare astfel de studii, iar a-l forța pe angajator să plătească diferențiat aceste persoane cred că este incorect. Rezultatul va fi că se va renunța la aceste persoane sau angajatorii vor trebui să devină creativi, așa cum se întâmplă atunci când nu ții seama de legile obiective ale economiei, și anume că diferențierea între angajați, cu mai multe sau mai puține studii, se face pe bază de competențe, nu administrativ. Administrativ se stabilesc doar impozite și taxe, ceea ce se și intenționează de fapt prin această potențială diferențiere a salariului minim.
Alexandru Tamba
Articol publicat în cadrul parteneriatului dintre cotidianul Magazin Sălăjean şi cotidianul Curierul Naţional. www.curierulnational.ro