Analfabetismul funcțional numeric, tot mai accentuat în rândul elevilor

Analfabetismul numeric crește tot mai mult, atât în rândul elevilor din ciclul primar, dar și în rândul celor de liceu. Acesta se traduce prin nivelul redus al capacității de a înțelege, interpreta și utiliza informații din matematică în viața de zi cu zi în tot felul de contexte. Creșterea este remarcată în urma unei testări de specialitate organizată de Asociația pentru Valori în Educație (AVE România) și Brio. Analfabetismul numeric ajunge la aproximativ 36% din numărul participanților.

Fiecare dintre aceștia a fost încadrat într-una din cele cinci categorii de funcționalitate, notate de la A la E. Literele D și E reprezintă o funcționalitate foarte limitată, respectiv un risc major, ceea ce rezultă acest analfabetism în rândul elevilor participanți la studiu. Litera A este reprezentativă pentru o funcționalitate excelentă, B pentru una bună, iar C reprezintă funcționalitatea limitată. Potrivit analizei, acest fenomen este unul în creștere în toate ciclurile școlare. În rândul claselor primare, rata ajunge la 25%, în rândul celor din gimnaziu la 36%, iar la liceu datele arată o rată de până la 46%. Sunt remarcate diferențe și între sexe, dar și medii de rezidență.

Rezultatele raportului

Participanții au înregistrat un nivel mediu de analfabetism numeric de aproape 36%. În acest caz sunt încadrați toți elevii și fiecare categorie de funcționalitate. Cel mai mare procent se regăsește la nivelul literei B, ce denotă o funcționalitate bună.

În ceea ce privește secționarea pe cele trei cicluri de studiu, este evidențiată distribuția nivelurilor de funcționalitate numerică de la clasele 1-4, 5-8 și 9-12. În primul ciclu, aproape 75% nu sunt analfabeți numeric, în timp ce 25% se încadrează într-una din cele două categorii, În cel de risc major, aproximativ 8% dintre participanți nu au capacitatea aceasta. La gimnaziu se resimte o scădere de 10%. 64.5% sunt funcționali numeric, iar 35.5% se încadrează într-una dintre cele două categorii de funcționalitate foarte limitată. La liceu, analfabetismul numeric e mai mare, de peste 46%. Aproape 22% se încadrează în cazul funcționalității de risc major, aferent literei E.

Băieții sunt mai predispuși să aibă o capacitate de funcționalitate mai ridicată, existând și diferențe consistente de la o categorie la alta. Dacă în cazul funcționalității excelente, băieții predomină cu aproape 5%, în cazul de risc major, diferența este la rândul ei una de peste 4 procente. Participații băieți au înregistrat o rată de analfabetism de puțin sub 33%, în timp ce fetele depășesc 38.5%.

Sunt remarcate diferențe semnificative între mediul urban și rural. Dacă în urbanul mare, rata depășește cu puțin 22%, elevii din rural sunt predispuși de a nu avea capacitățile urmărite. Peste 58% dintre elevii din rural se încadrează într-una dintre cele două funcționalități negative. Diferențe semnificative se sunt resimțite și în funcție de factorii socio-economici. Cei cu statutul cel mai ridicat nu se încadrează la analfabetism funcțional decât în proporție de 17.24%, iar în rândul celor încadrați la statului cel mai scăzut, peste 56% se încadrează la una dintre cele două funcționalități din care rezultă analfabetismul funcțional numeric.

România se confruntă de ani bun cu amplificarea analfabetismului funcțional. Acest lucru a fost evidențiat și în comparații la nivel internațional. Capacitate elevilor români  a fost testată și este evaluată anual și prin testele PISA, iar rezultatele arată și cer de altfel o schimbare a sistemului educațional și modalității de pregătire a tinerilor aflați în băncile școlii.