Subordonați

Primesc tot mai multe informări și invitații de la instituții care precizează în aceste trimiteri că sunt subordonate altor instituții. Oameni buni, voi nu v-ați săturat de atâta subordonare? M-ați năucit cu aceste subordonări. O spuneți de fiecare dată că sunteți subordonați. Gata, știm, sunteți subordonați și așa o să rămâneți, terminați cu asta. Suntem cumva înainte de 1989, trebuie să fim ghiocei, ascultăm și nu ieșim din cuvânt, stăm la linie? Ce e cu voi? Desigur, există posibilitatea să nu înțeleg eu ce se întâmplă, poate îmi scapă, cred că încep să îmbătrânesc. Subordonare există și în politică și e mai acerbă ca oricând. Stânga dă mâna cu dreapta, o captează și pe cea din mijloc și fac o plăcintă umplută de mai mare greața. Din cauza acestui amestec am început să îi înțeleg și pe cei care votează cu oricine și cu orice, numai cu principalele partide nu. S-au săturat de ele și de devierile lor tot mai urâte. Nu mai arătați cu degetul spre cei care vor alternative. Baiul e când alternativa înseamnă un ins pentru care apa este informație robotică, iar vaccinul Occidentului curge pe Dunăre, aici e marea traumă. Unii chiar îl cred Mesia, salvatorul națiunii. Aflu că sunt bătrâni în Zalău care chiar au crezut că deasupra orașului au zburat avioane din care a fost aruncat gaz otrăvitor. Pentru prima dată în ultimii ani mi-am închis telefoanele o zi întreagă. A fost atât de bine, a fost liniște, mi-am dat seama că trăim într-o țară extraordinară: avem dealuri, munți, lacuri, mare, râuri, un fluviu, avem tot ce vrem, dar credem că suntem săraci.