Popor fără coif

Daniel Mureşan
Scandalul coifului „dacic” și al brățărilor nu e nici pe departe terminat. Nu mai interesează pe nimeni de alegeri, de inflație sau buget. Coifulețul nostru drag, despre care cei mai mulți au aflat abia acum că există, e primordial.
Patrioții vigilenți au găsit imediat vinovații: oculta mondială, trădătorii de la conducerea țării și reptilienii. Din pădurile dacopate ale Sarmizegetusei au apărut patrioții de serviciu. George Simion și Gheorghe Piperea nu au auzit de sciți. Mihail Neamțu spune că România are 2500 de ani, probabil nu a auzit de Unirea de la 1918. Mihai Lasca, cel cu „dârele albe de pe cer”, acuză conducerea țării de trădare națională. Diana Șoșoacă spune că „este cea mai mare manevră a serviciilor secrete pentru reabilitarea sistemului”. Uaaau, ce adânc! Bufonul momentului, Călin Georgescu, nu se putea lăsa mai prejos: „Din miile de piese expuse în acel muzeu, doar acestea au fost furate, astfel putem înțelege mesajul din spatele gestului: vă vom fura identitatea oricând vom dori, pentru că nu știți să vă apărați valorile!” Din fericire, nimic despre nanocipuri. Compania Pepsi poate să stea liniștită. Ciolacu nu a ratat ocazia să se facă de râs, el auzind în dimineața furtului pentru prima oară despre coif. A primit de la consilieri ceva date istorice, iar concluzia sa a fost cea așteptată: nu exista o hotărâre de guvern pentru transportul pieselor de muzeu. De parcă hoții acționau altfel dacă era acea hotărâre. Se gândeau puțin. E hotărâre de guvern, are rost să riscăm? Nimic despre adevăratul tezaur, care e la Moscova. Sigur, sunt mult mai mulți patrioți de ocazie (inclusiv ministra culturii, ce ar putea avea un rol important într-un film „Să râdem cu Stan și Bran”). Majoritatea au probabil în minte filmul „Dacii” din 1966, unde inepțiile pseudoistorice ale faimosului regizor Sergiu Nicolaescu împodobeau capul lui Decebal cu un coif ce existase cu 500 de ani mai devreme.
Sigur, suntem supărați pentru dispariția unor vestigii de o imensă valoare istorică. Dar de aici și până la ideea unora că acest fapt va duce la dispariția identității naționale e cale lungă. Să ai impresia că furtul a țintit identitatea românilor și nu valoarea materială, e mai mult decât hilar. Expozițiile itinerante se practică în toată lumea. Zilele acestea putem admira la Cluj peste 170 de opere ale geniului suprarealist Salvador Dali. Ca să-ți faci cunoscută cultura, trebuie să ieși în lume. Într-o jumătate de an, expoziția din Olanda a avut 77000 de vizitatori. În tot anul 2022, Muzeul Național de Istorie a avut 64000 de vizitatori. Muzeul Național e o catalogare exagerată, deoarece această instituție e la cota de avarie de peste 25 de ani – veșnice renovări și reabilitări, colecții aflate doar în depozitele de la subsol.
După furtul din Olanda, semi-președintele României a declarat: „Am auzit despre furt, e regretabil. Din nou, mă simt ca un coif într-o căldare.” Pamflet, că nu am bani să mă judec cu președintele!