Sălajul are tot mai mulți tineri obezi. Cine e de vină

Problemele de greutate nu mai sunt întâlnite doar la adulți, ci și la un număr tot mai mare de tineri, inclusiv în Sălaj, arată datele medicilor de familie și a specialiștilor. Obezitatea vine la pachet și cu alte boli, în special cu diabetul și cu afecțiuni ale aparatului circulator. Cu toate că se vorbește tot mai mult despre importanța alimentației sănătoase, numărul celor obezi crește de la un an la altul, iar obezitatea pare că a devenit deja un fenomen. Asta nu se întâmpla acum patru decenii în România, numărul celor obezi fiind atunci extrem de mic. Ceva s-a întâmplat, iar efectele sunt evidente. De aceea, sub sloganul „Alege inteligent, mănâncă sănătos!” luna noiembrie este dedicată campaniei naționale privind promovarea obiceiurilor alimentare și a principiilor unei alimentații sănătoase. Această inițiativă urmărește să răspundă preocupărilor întregii societăți referitoare la impactul pe care îl are alimentația supra sănătății și bunăstării individuale. Scopul campaniei îl reprezintă informarea școlarilor și a părinților acestora despre beneficiile unui stil de viață sănătos care să prevină apariția obezității în rândul copiilor și ulterior, al adulților. Bolile netransmisibile sunt boli cronice, rezultatul unei combinații de factori genetici, fiziologici, de mediu, dar și comportamentali. Alimentația nesănătoasă și lipsa activității fizice sunt factori de risc importanți pentru apariția hipertensiunii arteriale, a hiperglicemiei, a obezității, care sunt, la rândul lor, factori de risc pentru apariția principalelor boli netransmisibile precum: bolile cardiovasculare, cancerele și diabetul zaharat. În România, numărul cazurilor noi de obezitate diagnosticată, înregistrate în anul 2020 la copii cu vârsta de 0‐19 ani, este de 6.731, ceea ce reprezintă 18,9 la sută din totalul cazurilor pe țară. Adolescenții au nevoie de toți nutrienții pentru o creștere și dezvoltare normală, cât și pentru desfășurarea activităților zilnice: învățat, activitate fizică, joacă. „Farfuria sănătoasă” trebuie să conțină: jumătate de farfurie: fructe și legume, un sfert de farfurie: carne, pește, ouă, brânză, leguminoase (mazăre, fasole, linte etc.), un sfert de farfurie cereale și paste integrale, cartofi. Consumul alimentelor sărate, grase și zaharoase, al alimentelor cu conținut scăzut de fibre sau conținut ridicat de zahăr ar trebui limitat. Părinții au un rol important în stabilirea, menținerea și încurajarea unor obiceiuri alimentare ale copiilor, care să prevină apariția unor boli cronice mai târziu, la vârsta adultă, precum: adoptarea unui program regulat al meselor, controlul conștient al porțiilor alimentare consumate, reducerea consumului de alimente procesate, concentrarea pe alimentele consumate și luarea mesei în familie, prepararea alimentelor în casă utilizând metode de gătit mai sănătoase precum și încurajarea practicării de activități fizice împreună. Pentru menținerea unei nutriții corespunzătoare a copiilor, comunitatea are un rol deosebit de important, mai ales în ceea ce privește creșterea accesului la alimente sănătoase: puncte de vânzare legume și fructe proaspete ale producătorilor locali, sprijinirea producătorilor locali să își vândă produsele în comunitate, inițiative de sprijin social cu alimente proaspete pentru familiile nevoiașe. Implicarea tinerilor în organizarea de activități care încurajează alimentația sănătoasă și activitatea fizică și limitarea marketingului produselor alimentare nesănătoase, în special cel adresat copiilor are de asemenea impact pozitiv asupra alegerilor alimentare ale acestora.