Monumente descoperite pe teritoriul Sălajului, expuse la Lapidariul Roman de la Cluj-Napoca

Lapidariul Roman din cadrul Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca conține piese reprezentative pentru istoria Transilvaniei Antice. Acestea provin în marea lor majoritate de pe teritoriul intracarpatic al provinciei Dacia. Câteva dintre aceste piese expuse provin de pe raza județului Sălaj.

Sălajul reprezintă un tezaur impresionant de artefacte, cultură și istorie. Acest lucru este demonstrat prin diversele expoziții și evenimente dedicate valorificării acestora. Un exemplu în acest sens este și Lapidariul Roman din cadrul Muzeului Național de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca, în care sunt expuse peste 100 de piese care ilustrează toate aspectele vieții locuitorilor Daciei romane. Dintre piesele care compun colecția se regăsesc și câteva care își au originile de pe teritoriul județului Sălaj.

Primul dintre monumentele expuse, cu originile de pe plaiuri sălăjene, este un coronament funerar, într-o formă aparte de leu, din perioada secolelor II-III de după Christos. Acesta a fost descoperit în localitatea Moigrad, unde se află și Castrul Roman. Coronamentul funerar cu lei este păstrat fragmentar. Leul, așezat pe o plintă, este orientat spre dreapta.

Parte din aceeași colecție este și o stelă funerară profilată, din secolul al III-lea de după Christos, ce provine din localitatea Sutoru. Relieful figurează un personaj reprezentat în picioare, flancat de doi cai, îndreptați înspre el. Această stelă funerară aparține lui Aurelius Massinius, care a fost un subofițer, iar monumentul a fost ridicat de soția sa, Iulia Severa și Flavius Saturninus.

Un alt exponat din cadrul acestei expoziții este o statuie de cult ce îl reprezintă pe Jupiter. Aceasta provine din localitatea Dragu, din perioada secolelor II-III de după Christos. Zeul este reprezentat pe tron, ținând sceptrul în mâna stângă. Jos, în stânga zeului, este plasat vulturul, reprezentat cu aripile strânse.

La Sutoru au fost descoperiți și Pereții de aedicula funerară, din secolul al III-lea de după Christos. Peretele lateral stâng de aedicula este decorat în două registre. În cel superior este reprezentat un călăreț, mergând la pas, iar în registrul inferior este înfățișată o femeie care ține în mâini obiecte neidentificabile. Asociată cu aceasta este o altă piesă, considerată parte din aceeași aedicula funerară, întrucât dimensiunile, tipul, iconografia pieselor sunt similare.

Un alt monument descoperit tot la Sutoru este și un bloc funerar din perioada secolelor II-III de după Christos. Blocul funerar profilat reprezintă monumentul funerar al unei familii de daci. Aelia Prisosta a trăit 33 de ani, fiica ei Aurelia Bassina a trăit 7 ani, iar Aurelius Denzi 80 de ani. Epitaful a fost pus de către soțul, tatăl, respectiv fiul Aurelius Aurelius Bassus. Prisosta este un nume celtic, iar Denzi un nume dacic.

O ultimă piesă expusă în cadrul Lapidariului Roman, descoperită pe teritoriul Sălajului, este tot un Bloc funerar din perioada secolelor II-III de după Christos, din localitatea Romita. Blocul funerar profilat este decorat pe părțile laterale cu imaginea unei „ascia”. Epitaful este dedicat lui Caius Campanius Vitalis, centurion în Cohors I Batavorum militaria, care a trăit 27 de ani.

Lapidariul Roman de la MNIT din Cluj-Napoca păstrează vii elementele istoriei antice. Într-un cadrul plăcut și cu o atmosferă liniștitoare, cei ce trec pragul pot admira cu atenție fiecare exponat. Sălajul reprezintă un punct de interes când vine vorba de istorie și valorile lăsate moștenire de strămoșii noștri.