Lansare de carte: „Năpradea, între Someş şi Gura Cerului”

Sâmbătă, 9 noiembrie 2024, cu începere de la ora 13, la Căminul Cultural „Mihai Eminescu” din Năpradea, va avea loc lansarea volumului „Năpradea, între Someş şi Gura Cerului”, scris de Aurel Medve, Monica Mare și Dan Borbei. Cartea a apărut în colecţia „Monografii” a Editurii „Caiete Silvane”, cu sprijinul Consiliului Județean Sălaj şi al Centrului de Cultură şi Artă al Judeţului Sălaj. Prefața volumului este semnată de profesorul Teodor Ardelean, director al Bibliotecii Judeţene „Petre Dulfu” din Baia Mare, iar postfața de Camelia Burghele, etnolog la Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Zalău. „Profesorul Aurel Medve, eminent absolvent al Geografiei la Alma Mater ieşeană şi dascăl cu certă vocaţie în satul său natal, pentru care la terminarea studiilor a optat chiar renunţând la cariera universitară, a pornit pe drumul acesta al monografismului local în urmă cu decenii. Profesorul Aurel Medve, care prin lucrarea sa de profil despre Şcoala din Năpradea s-ar putea să fi scris cea mai bună monografie şcolară din România, a gândit un experiment nou, al cărui rezultat este chiar cartea de faţă. I-a adunat la sfat pe consătenii săi, Monica Mare, director al Muzeului Judeţean de Etnografie şi Artă Populară Baia Mare şi Dan Borbei, inginer, fizician, căutător de înţelesuri, poet etc., spre a compune un mixtum compositum, adică o monografie a satului Năpradea «triunghiulară». Nu e un triunghi «echilateral», efortul celor trei autori nefiind şi neputând fi egal, dar e o viziune nouă, în care sincretismul documentar şi de viziune are menirea să confere nu doar «unitate în diversitate», ci şi o «alternanţă la iubire». Căci cei ce-şi îndrăgesc satul s-ar putea (să zicem!) să nu poată urmări cursiv toată argumentaţia ştiinţifică, geomorfologică, petrografică, de botanică sistematică ş.a., iar soluţia de faţă oferă «refugiul» în lectura textelor realizate de către cei doi tineri confraţi, chemaţi să vină la o astfel de monumentalizare cu o ornamentaţie ce va demonstra atât fascinaţia «limbajului local» şi întâmplărilor deochiate petrecute odinioară, cât şi rolul descrierii etnologice în cultivarea emoţiei prin amintire”, a declarat profesorul Teodor Ardelean.