Programul de guvernare al PNL – un angajament clar pentru modernizarea și extinderea rețelei de transport

Programul de guvernare al PNL în domeniul infrastructurii rutiere reprezintă un angajament clar pentru modernizarea și extinderea rețelei de transport, cu scopul de a asigura o conectivitate mai bună între regiunile țării și de a susține creșterea economică pe termen lung.

Anul 2020 a marcat un moment crucial în ceea ce privește dezvoltarea infrastructurii în România, fiind anul de debut al marilor proiecte de infrastructură rutieră. Sub guvernarea Partidului Național Liberal, sectorul transporturilor a fost revitalizat, dobândind un dinamism esențial care a transformat acest domeniu într-un motor al economiei naționale. Această direcție strategică a PNL a reactivat investițiile în infrastructura de transport, punând bazele pe care România își va reclădi economia în următorii zece ani.

În contextul crizei economice provocate de pandemia de COVID-19, guvernul liberal a implementat un plan amplu, structurat pe trei direcții esențiale:

1. Menținerea tuturor șantierelor deschise – Chiar și în fața unor dificultăți economice majore, șantierele din toată țara au rămas funcționale, asigurând continuitatea proiectelor în derulare.
2. Deschiderea de noi șantiere – S-au emis ordine de începere a lucrărilor pentru proiecte noi, au fost semnate noi contracte de proiectare și execuție, iar multe proiecte stagnante au fost deblocate, marcând un progres semnificativ în infrastructura rutieră.
3. Asigurarea finanțării pe termen lung – Guvernul PNL a elaborat Planul Investițional pentru Dezvoltarea Infrastructurii de Transport pentru perioada 2020-2030. Acesta pregătește un portofoliu solid de proiecte care vor beneficia de finanțare prin Programul Operațional de Transport (POT) 2021-2027 și Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Guvernul liberal a deblocat proiecte importante pe toate cele patru moduri de transport, însă accentul principal a fost pus pe infrastructura rutieră. Printre cele mai notabile proiecte se numără:

• Autostrada Sibiu-Pitești
• Varianta de Ocolire a Bacăului
• Autostrada Transilvania
• Autostrada Moldovei
• Autostrada Unirii
• Drumul Expres Craiova-Pitești

Toate aceste proiecte de infrastructură rutieră nu doar că au fost inițiate sau deblocate, dar au contribuit la crearea unui număr semnificativ de șantiere active în toate regiunile istorice ale țării: Moldova, Muntenia, Oltenia și Transilvania. Anul 2020, sub guvernarea PNL, a fost anul în care s-au pus bazele pentru o infrastructură modernă și eficientă, care va susține dezvoltarea economică a României pentru următoarele decenii.

„Primul pariu pe care l-am și câștigat, a fost ambiția de a ține șantierele deschise. Acum pare puțin lucru,dupa 4 ani, dar vă spun a fost crunt. România avea de recuperat decalaje mari in materie de infrastructură. Nu ne permiteam un an pierdut. Antreprenorii au avut toate condițiile create pentru a avea front de lucru și a avansa aceste proiecte. Și am reusit. Am asigurat toate condițiile ca proiectele să fie implementate, să nu mai existe blocaje iar anul 2020 să nu fie un an compromis. În anul 2020 niciun proiect nu a stat pe loc: Sibiu- Pitești, VO Timișoara Sud, Autostrada Transilvania, DX Craiova -Pitesti, sunt doar câteva exemple.”, transmite Lucian Bode.

Autostrada Sibiu-Pitești, blocată ani la rând de indolența guvernării de stânga, cu secțiuni întregi fără documentații pregătite și probleme de mediu nerezolvate, a cunoscut un progres semnificativ sub guvernarea liberală. În martie 2020, chiar în timpul stării de urgență, guvernul PNL a dat ordinul de începere a lucrărilor pentru primul lot, Sibiu-Boița, care este deja finalizat.

„Îmi amintesc cum, în timpul stării de urgență, în martie 2020, am dat ordinul de începere a lucrărilor la autostrada Sibiu-Pitești pentru primul lot care este deja finalizat, un proiect care în noiembrie 2019 nu avea nicio secțiune în execuție, cu probleme grave de mediu pe care le-am rezolvat și pentru care am obținut finanțare europeană”, declara Lucian Bode, ministrul Transporturilor la acea vreme.

În luna mai 2020, a fost semnat și contractul pentru Secțiunea 5, Curtea de Argeș – Pitești, un tronson foarte avansat în prezent, cu termen de finalizare în 2025. Aceste acțiuni rapide și decisive au marcat un punct de cotitură în implementarea unuia dintre cele mai importante proiecte de infrastructură din România.

Autostrada Transilvaniei, un proiect vital pentru conectivitatea regiunii, a fost practic stagnată la finalul guvernării PSD din 2019, când se lucra efectiv doar pe două tronsoane, Iernut-Chețani și Borș-Biharia, totalizând 25 km, care au fost inaugurate în 2020.

„Din cele 10 loturi, cuprinse între Biharia și Ungheni, în lungime de 273 de km, în noiembrie 2019 se lucra efectiv numai pe 2 tronsoane. Restul proiectului era complet blocat, fără nicio procedură demarată. În doar un an de guvernare liberală, au fost semnate contracte de proiectare și execuție pentru 5 loturi, însumând 110 km, au fost lansate licitații pentru ultimii 67 de km din A3 și s-a asigurat finanțarea integrală din fonduri europene și PNRR, accelerând astfel realizarea acestui proiect crucial pentru România.”, declara Lucian Bode, ministrul Transporturilor din acea perioadă.

Autostrada Moldovei a devenit cel mai avansat proiect de infrastructură majoră din regiunea Moldovei, beneficiind de cea mai mare alocare din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), grație etapelor esențiale parcurse în 2020.

În acel an, guvernarea liberală a pus bazele pentru realizarea acestui proiect strategic, continuând dezvoltarea sa prin semnarea contractelor pentru Studiile de Fezabilitate și Proiectele Tehnice pentru cei 100 km dintre Pașcani și Siret.

„Datorită muncii depuse în 2020, avem 4 loturi între Ploiești și Pașcani, însumând 320 km în execuție, cu documentațiile și avizele livrate la timp, permițând astfel desfășurarea licitațiilor de execuție. Acest proiect vital, care unește România de la Nord la Sud, de la Siret la București, va deveni unul dintre cele mai importante coridoare de conectivitate și mobilitate din această parte a țării.”, declară Lucian Bode, ministrul Transporturilor la acea vreme.

(P)