Înainte de începerea şcolii,vaccinarea copiilor este vitală pentru evitarea epidemiilor

După data de 1 septembrie, familiile care au copii au intrat în linie dreaptă în ceea ce priveşte pregătirile pentru începerea unui nou an şcolar. În această toamnă, odată cu amânarea primei zi de curs de la 10 septembrie până în 17 septembrie a dat părinţilor un răgaz de încă o săptămână, numai bine ca aceştia să definitiveze ultimele cumpărături pentru cei mici şi ultimele detalii vestimentare.
La toate aceste pregătiri, medicii adaugă un sfat: vaccinarea copiilor înainte de a fi duşi la şcoală este de maximă importanţă, pentru a evita eventualele focare şi epidemii. Directorul Direcţiei de Sănătate Publică (DSP) Sălaj, Ligia Marincaş, ne-a declarat că “vaccinarea este extrem de importantă nu numai pentru că începe școala, ci pentru că ea crește imunitatea copilului”.

Vaccinuri recomandate

În apropierea începutului noului an şcolar, şi Societatea Română de Pediatrie (SRPED) a tras un semnal de alarmă în ceea ce priveşte importanţa imunizării prin vaccinare a copiilor din grădiniţe şi şcoli împotriva bolilor infecţioase. „Imunizarea copiilor prin vaccinare, înainte de introducerea lor în colectivitate, este importantă, iar programul de vaccinare obligatoriu este construit în jurul bolilor cu grad mare de risc“, se arată într-un comunicat emis de SRPED. În acesta se enumeră şi vaccinurile care se fac copiilor la grădiniţă – antidifterie, antitetanos, antituse convulsivă, antipoliomielită, antihaemophilus influenzae B, antirujeolă, rubeolă, oreion (ultimele două la vârsta de un an a copilului), sau celor care merg la şcoală – antidifterie, antitetanos, antituse convulsivă şi antipoliomielită (la vârsta de şase ani). În acest context, Societatea Română de Pediatrie a venit cu o recomandare, vaccinarea şi împotriva varicelei, „o boală extrem de contagioasă, care nu poate fi prevenită prin vaccinurile acoperite de schema naţională de vaccinare“. „Numai în 2011, numărul de cazuri noi de varicelă a crescut cu 44 la sută faţă de 2010, în contextul în care în ultimii patru ani incidenţa a fost constant în scădere. Studiul nostru arată că 42 la sută dintre mame au declarat că atît copilul lor, cît şi cei ai prietenilor s-au îmbolnăvit de varicelă. Conform studiului, majoritatea copiilor afectaţi de varicelă au în jur de trei ani, vîrstă la care boala poate apărea cu complicaţii“, se mai menţionează în comunicatul SRPED.

„Varicela poate produce complicaţii“

Societatea Română de Pediatrie susţine că cicatricele severe de la nivelul pielii, care pot apărea în urma bolii, ar putea afecta pe termen lung încrederea în sine a copilului. „De asemenea, varicela poate produce complicaţii precum meningită, encefalită sau pneumonie“, mai spune SRPED, care propune astfel introducerea vaccinului împotriva varicelei în calendarul naţional de vaccinare. „Printre ţările care au inclus vaccinul varicelic în programele naţionale de imunizare se află Canada, SUA, Luxemburg, Grecia, Germania, Italia, Australia, Israel, Arabia Saudită, Coreea etc.“, este motivarea Societăţii Române de Pediatrie. „Faptul că un vaccin, aşa cum este cel împotriva varicelei, este opţional, nu înseamnă că acesta este mai puţin eficient sau că boala este nesemnificativă. Există o limită pe care sistemul de sănătate o poate suporta, însă părinţii nu trebuie să se bazeze doar pe aceasta, ci să caute să îşi protejeze copiii şi mai bine. Vaccinarea este o investiţie în sănătate“, a spus şi prof. dr. Marin Burlea, preşedinta Societăţii Române de Pediatrie. În completarea gamei de vaccinuri din programul naţional de imunizare mai sînt enumerate şi alte vaccinuri cu ajutorul cărora părinţii îşi pot proteja copilul şi de alte boli infecţioase ce pot fi periculoase, precum infecţia cu rotavirus (vaccin care se poate face între şase săptămîni şi şase luni ale copilului), bolile pneumococice invazive şi otitele medii pneumococice (două luni – cinci ani) sau hepatita A (1 – 15 ani).

Calendarul de vaccinări – sub zodia modificărilor

Calendarul naţional de vaccinare este într-o continuă modificare, în funcţie de situaţia epidemiologică din ţară. Unele vaccinuri sînt obligatorii, chiar vitale, pentru că sînt împotriva unor boli cu impact masiv asupra populaţiei, precum poliomielita, hepatitele, tusea convulsivă şi de aceea sînt incluse în program. De introducerea unui vaccin în calendarul naţional de vaccinare se ocupă Institutul Naţional de Sănătate Publică, în cadrul căruia există un Centru de Supraveghere a Bolilor Infecţioase. Acesta poate face propuneri, care vor fi analizate de comisiile de Vaccinologie şi Epidemiologie ale Ministerului Sănătăţii, singurele care pot lua decizii în ceea ce priveşte includerea altor vaccinuri în calendarul naţional de vaccinare.
Prin Ordinul nr. 376/2012 s-a modificat din nou calendarul naţional de vaccinare, iar vaccinurile care iniţial fuseseră trecute de la medicii şcolari la medicii de familie au fost lăsate pînă la urmă tot în seama unităţilor de învăţământ. Motivul principal pentru care copiii între 6 şi 14 ani vor fi vaccinaţi tot în cadrul campaniilor şcolare a fost că, prin trecerea responsabilităţii la medicii de familie, va scădea gradul de acoperire vaccinală, copiii fiind mai uşor de mobilizat atunci cînd sînt la şcoală.