Învăţământul dual, o şansă în plus la angajare

Elevii care participă la învăţământul dual au o şansă mai mare de angajare după finalizarea studiilor faţă de cei care nu aleg acest sistem, însă pentru dezvoltarea lui este nevoie de politici publice la nivelul Guvernului care să încurajeze dezvoltarea sectorului privat, a declarat Iulian Cristache, expert în politici educaţionale. Prezent la o dezbatere pe tema educaţiei şi formării profesionale, organizată de Coaliţia pentru Libertatea Comerţului şi a Comunicării – CLCC, Cristache a declarat: „Conectarea educaţiei cu piaţa muncii ar reprezenta, teoretic, un mare plus. Acest învăţământ dual, aşa cum arată el, poate fi conectat foarte bine dacă am avea nişte politici publice la nivelul Guvernului care să încurajeze dezvoltarea sectorului privat. În judeţe nu sunt platforme industriale, agenţi economici mari, privaţi, care să solicite la nivelul inspectoratelor şcolare parteneriate şi să angajeze pe piaţa muncii viitorii elevi”. Acesta a subliniat că există bune practici în acest sens în Braşov, Oradea, acolo unde există o economie dezvoltată, însă nu şi în judeţe precum Teleorman, unde economia este „la pământ”: „Este clar că elevii care participă la învăţământul dual au o şansă mai mare de angajare după finalizarea studiilor. Sunt firme care spun: «Domnule, eu vin cu o grupă de 10 elevi, plătesc câteva mii de lei lunar pentru ei – şi după ce se termină stagiul de practică şi şcoala – ei nu au nicio obligaţie să vină la mine să se angajeze». Pe de altă parte, sunt agenţi care spun: «Este foarte bine acest lucru, pentru că s-ar putea că până termină stagiul de practică eu să nu mai am posibilitatea să-l angajez». În partea cealaltă, sunt părinţi care nu vor să semneze contract cu obligativitatea de a se angaja la locul de muncă copiii lor, acolo unde agentul economic cheltuie nişte bani să poată absorbi forţa de muncă”. Iulian Cristache a mai vorbit despre lipsa infrastructurii educaţionale, în condiţiile în care sunt unităţi care nu dispun de echipamentele necesare ori sunt echipamente vechi: „Eu am vorbit şi cu agenţi economici care au avut deschidere şi mi-au zis: «Sunt ingineri care vin de la Politehnică şi le pun nişte întrebări şi nu ştiu absolut nimic». Din păcate, nici inginerii nu ştiu, dar să iau un copil care s-a dus fie de bunăvoie, că a fost consiliat de familie, fie forţat pentru că n-au medii de intrare la liceele teoretice, care nu are o bază de cunoştinţe de matematică, geometrie, desen. Trebuie să ştii să înmulteşti, trebuie să ştii să împarţi, pur şi simplu nu poţi să-i angajezi, chiar dacă eu îi pot califica la locul de muncă”.
În opinia sa, învăţământul dual este adesea perceput ca o opţiune inferioară, „ceea ce nu este deloc în regulă”: „Categoric, nu toţi elevii pot merge către un învăţământ teoretic, nu toţi vor ajunge doctori, ingineri ş.a.m.d. Copiii ăştia trebuie să fie consiliaţi, începând cu clasa a V-a, clasa a VI-a, în condiţiile în care unii dintre ei trebuie să urmeze o astfel de rută, care nu este absolut deloc ruşinoasă. Aici este o problemă, cu imaginea publică slabă. Învăţământul dual este adesea perceput ca o opţiune inferioară, ceea ce nu este deloc în regulă. Dacă mă uit în buzunarul meseriaşilor, ca să vă spun direct, meseriaşii la ora actuală câştigă mai bine decât mulţi ingineri de pe piaţa muncii, nu faţă de doctori, deoarece acum doctorii au început să câştige bine, poate mai bine decât mulţi dintre avocaţi, care nu sunt toţi la nivelul high level. Meseriaşii în ziua de astăzi, dacă vă uitaţi la constructori, dacă vă uitaţi la un instalator sanitar, la un mecanic auto, sunt oameni care câştigă foarte mulţi bani”. El consideră că trebuie schimbate mentalităţile părinţilor.

Articol publicat în cadrul parteneriatului dintre cotidianul Magazin Sălăjean şi ziarul Bursa. www.bursa.ro