Motto: „Dizabilitățile nu trebuie să fie un obstacol în calea succesului”.
Stephen HAWKING (1942-2018), fizician și cosmolog englez
Jocurile Paralimpice (JP) sunt Jocurile Olimpice (JO) pentru sportivii cu handicap, prin diferite tipuri de dizabilitate sau dezavantaj. Ele promovează excelența sportivă și contribuie la schimbarea percepțiilor societății despre dizabilitate, evidențiind curajul, perseverența și realizările excepționale ale acestor sportivi. Prima dată s-au organizat de către dr. Ludwig Guttmann (medic specialist în leziunile coloanei vertebrale), în 29 iulie 1948, la Spitalul Stoke Mandeville (Anglia), pentru veteranii de război cu leziuni ale coloanei vertebrale, concurând în fotolii rulante. Era aceeași zi cu începutul JO de vară Londra 1948. Totuși, prima ediție oficială a acestora s-a desfășurat în anul 1960, în paralel cu JO de vară Roma 1960. Iar de la JO de vară Barcelona 1992, ele se desfășoară la trei săptămâni după fiecare JO de vară, în același loc, ca acestea.
JP de vară Paris 2024, ediția a XVII-a, s-au desfășurat în perioada 28 august – 8 septembrie 2024. Ceremonia de deschidere a avut loc în afara unui stadion, așa cum s-a întâmplat și la JO de vară Paris 2024, sportivii defilând între Champs-Elysées – cea mai celebră arteră din lume și Place de la Concorde – cea mai cunoscută piață din Paris. Fostul înotător paralimpic francez Théo Curin a impresionat participanții, transportând sportivi într-un taxi decorat cu sute de Phryges – mascota specifică Jocurilor Paralimpice, cea cu o lamă de alergare. Iar dansul și muzica au fost, din nou, la înălțime, datorită coregrafului suedez Alexander Ekman, reunind peste 500 de artiști, inclusiv artiști cu dizabilități. În plus, directorul artistic, regizorul francez de teatru Thomas Jolly, a denumit spectacolul „Paradox”, care și-a propus să-i facă pe oameni să se gândească la unicitatea lor, dincolo de caracteristicile fizice ale corpului. În acest context, el a spus că „atleții cu dizabilități vor fi celebrați într-un oraș care în viața de zi cu zi nu le este deloc adaptat. A face din acest oraș decorul paralimpicelor este, așadar, un prim paradox. Al doilea paradox este legat de Place de la Concorde care a fost și el loc de discordie. Încercăm, deci, să trasăm o linie între «concordie» și «discordie». Cred că spectacolele sunt întotdeauna politice. De exemplu, în spatele Jocurilor Paralimpice și tot ce decurge – competiții, probe, performanțe – se ascunde de fapt chestiunea incluziunii, chestiunea handicapului în societățile noastre”.
După discursurile lui Tony Estanguet – președintele Comitetului de organizare și Andrew Parsons – președintele Comitetului Paralimpic Internațional, președintele francez Emmanuel Macron a declarat Jocurile Paralimpice oficial deschise. La începutul discursului său, Tony Estanguet a spus: „Dragi sportivi! Bine ați venit în țara iubirii și a revoluției! Fiți liniștiți, în seara asta, fără Căderea Bastiliei, fără ghilotină, pentru că în această seară începe cea mai frumoasă revoluție – revoluția paralimpică!”. Iar Flacăra Jocurilor Paralimpice a fost aprinsă la creuzetul olimpic din Grădinile Tuileries de cinci sportivi paralimpici francezi: Charles-Antoine Kouakou, Nantenin Keita, Fabien Lamirault, Alexis Hanquinquant și Elodie Lorandi, după ce a fost purtată de mulți sportivi, printre care s-a aflat și renumitul actor de film Jackie Chan.
Ceremonia de închidere a JP s-a desfășurat pe Stade de France, cu defilarea sportivilor, intonarea Imnului, discursurile aferente etc. Purtător al Drapelului României a fost Alexandru-Florin Bologa. Ceremonia s-a constituit într-o mare petrecere pe muzică electronică, unde 60.000 de spectatori au fost invitați să cânte și să danseze împreună cu sportivii! Programul acesteia a fost conceput tot de către Thomas Jolly.
În final, a fost stins vasul în care a ars Flacăra pentru JP, iar președintele Franței, Emmanuel Macron a declarat JP Paris 2024 închise. Apoi, s-a predat ștafeta în Los Angeles, viitorul oraș gazdă al JP din anul 2028 (ediția a XVIII-a), moment realizat de sportivi și artiști americani, printre care s-a aflat și renumita actriță și cântăreață Ali Stroker, aflată într-un scaun cu rotile. Totul a luat sfârșit cu un spectaculos foc de artificii.
La această ediție a JP au participat peste 4.400 de sportivi paralimpici din 167 de Comitete Naționale Paralimpice și o delegație a Refugiaților, concurând la 23 de discipline.
ROMÂNIA a fost reprezentată de șase sportivi, la trei discipline: Alexandru Florin Bologa și Daniel Vargoczki, judo pentru nevăzători; Novák Eduárd Károly și Theodor Matican, ciclism;
Camelia Ioana Roxana Ciripan și Bobi Simion, tenis de masă. Iar stafful tehnic al delegației noastre a fost: Ciprian Anton – șef delegație; Gergely Tamás și Alexandru Bogdan Gheorghe – antrenori principali; Jacob Daniel Tipper și Sorin Matican – antrenori; Dan Marian Năsui – antrenor secund; Gergely Gábor Csaba – sparring partner; Narcis-Ovidiu Mureșan – fizioterapeut; Mihail Rusu – mecanic; Paul Răzvan Marinescu – însoțitor. Purtător al Drapelului României la ceremonia de deschidere a fost Camelia Ioana Roxana Ciripan – desemnată sportiva anului 2022 în sportul paralimpic românesc, datorită medaliei de bronz de la Campionatele Mondiale de para-tenis de masă din Spania. Până la această ediție, România a participat la Jocurile Paralimpice de opt ori (Heidelberg 1972, Atlanta 1996, Sydney 2000, Atena 2004, Beijing 2008, Londra 2012, Rio de Janeiro 2016 și Tokyo 2020), cucerind șase medalii: una de aur, trei de argint (toate patru câștigate de către Novák Eduárd Károly – fostul ministru al Tineretului și Sportului) și două de bronz (Alexandru Florin Bologa, sportiv cu deficiență totală de vedere, originar din satul Derșida, comuna Bobota, județul Sălaj).
Alexandru-Florin Bologa (28 de ani) a câștigat medalia de aur la para-judo, categoria 73 kg (J1), învingându-l în finală pe Yergali Shamey (Kazahstan), printr-un Waza-Ari perfect, cu un procedeu Ippon-Seoi-nage, după 1:22 minute! În sferturi, el l-a învins pe Shohrukh Mamedov (Uzbekistan) cu 10-0, iar în semifinale, pe Harlley Damiao Pereira Arruda (Brazilia) cu 1-0, prin Waza-Ari. Acum, Alexandru Bologa are un palmares sportiv excelent: medalie de aur la Jocurile Paralimpice (Paris 2024), două medalii de bronz (Rio de Janeiro 2016 și Tokyo 2020), Campion Mondial și European „en-titre” – patru titluri europene consecutive, nenumărate victorii la Grand Prix-uri internaționale și competiții mondiale! El este al doilea campion paralimpic al României, după Novák Eduárd (Londra 2012), la ciclism, proba de urmărire pe pistă. În acest context, Alex Bologa spunea: „Sunt numărul unu mondial din anul 2019 și, uitându-mă în urmă, văd că toată munca mea și sacrificiile mele dau roade. Sunt recunoscător pentru tot ceea ce mi s-a întâmplat, pentru tot ceea ce am avut ocazia să experimentez și pentru oamenii pe care i-am întâlnit. A fi numărul unu în lume este o mândrie, dar și o responsabilitate”.
Camelia Ioana Roxana Ciripan (45 de ani), la prima sa participare la JP, a cucerit medalia de bronz la para-tenis de masă individual (categoria WS6). În optimile de finală ea a câștigat cu 3 – 0 (11-6, 11-4, 11-5) partida cu norvegianca Merethe Tvein. Apoi, în sferturile de finală, a învins-o, după un meci dramatic, pe britanica Felicity Pickard cu scorul de 3 – 2 (6-11, 8-11, 12-10, 11-8, 11-8). Totuși, în semifinale, Ciripan a fost învinsă de către Marina Litovcenko (Ucraina) cu scorul de 3 – 0 (11-5, 11-7, 11-5).
Novák Eduárd Károly (48 de ani) s-a clasat pe locul șapte la para-ciclism, proba contratimp 1.000 m (C4-5), cu un record personal de 1:06,039. A ratat finala celor șase locuri și din cauza comasării claselor C4 și C5. Au fost 23 de cicliști, însă doar el și alții trei au avut proteze, ceea ce n-a fost corect, întrucât ceilalți 19 au avut două mâini și două picioare!! Din nou, sâmbătă, 31 august, Novák s-a clasat pe locul șapte în proba C4, 4.000 m individual urmărire, cu timpul de 4:33,045. Iar la contratimp individual, pe șosea C4, s-a clasat pe locul 10. După această probă, Novák Eduárd s-a retras din probele programate vineri și sâmbătă (?!), întrucât din totalul sportivilor de la start, doar trei erau cu proteză. „Mă retrag din cursă și mă retrag oficial și din acest sport care nu mai este pentru oamenii cu dizabilități și care a ajuns acum victima intereselor politice ale unor țări dominante”, a spus Novák.
Theodor Matican (25 de ani) s-a clasat pe locul 10 la para-ciclism fond pe șosea – 42, 6 km (categoria T1-2), cu 1 oră 37 minute 11 secunde și pe locul 11 la contratimp individual pe șosea (categoria T1-2).
Bobi Simion (44 de ani) – la para-tenis de masă individual (categoria MS6) s-a clasat pe locul 9, după șaisprezecimile de finală, fiind învins de către Kayode Alabi (Nigeria) cu 3 – 1 (18-16, 7-11, 11-5, 11-9).
Daniel Vargoczki (32 de ani) – la para-judo, categoria 73 kg (J2) s-a clasat pe locul 7. El l-a învins pe Recep Ciftici (Turcia), prin ippon, dar a fost învins de către Ghiorghi Kaldani (Georgia), tot prin ippon. Apoi, evoluând în recalificări (pentru un loc în finala mică), Vargoczki a fost întrecut, prin ippon, de către Nathan Petit (Franța).
Camelia Ciripan și Bobi Simion au concurat și la proba de dublu mixt, para-tenis de masă. Din păcate, ei au fost învinși de japonezii Yuri Tomono și Koyo Iwabuchi cu 3 – 0 (11-4, 11-8, 11-5), clasându-se pe locul 17.
În clasamentul general, China se află pe primul loc, cu 220 de medalii (94 de aur, 76 de argint, 50 de bronz). Pe locul doi este Marea Britanie, cu 124 de medalii (49 de aur, 44 de argint, 31 de bronz), iar pe locul trei Statele Unite ale Americii, cu 105 medalii (36 de aur, 42 de argint, 27 de bronz). România se află pe locul 61, cu două medalii (una de aur și una de bronz).
Felicitări, Alexandru Bologa! Felicitări, Camelia Ciripan! Bravo, România!
prof. Marin ȘTEFAN – UZPR,
publicist, Șimleu Silvaniei
[…] (Anglia), pentru veteranii de război cu leziuni ale coloanei vertebrale,… Articolul ROMÂNIA, la Jocurile Paralimpice de vară Paris 2024 apare prima dată în Magazin Sălăjean. Citeste mai […]