Să sune clopoțelul!

Daniel Mureşan

Început de an școlar, entuziasm, emoții, uneori teamă. Cei mai mulți copii, cu ghiozdanul burdușit de rechizite, așteaptă reîntâlnirea cu colegii. Dar, pentru copiii cu greutăți familiale, clopoțelul va suna altfel. Pentru ei, școala nu este un loc de învățare și dobândire de cunoștințe noi, este un teren unde trebuie să reziste zilnic, apăsați de ghiozdanul cu vise neîmplinite.
În comunitățile sărace, e mare lucru că merg copiii la școală. Nu au ei telefoane și haine de fițe, dar poate că au speranțe și vise. Mergând la școală, ei dovedesc că vor un viitor mai bun. Un caiet sau un stilou sunt pentru ei cheia cu care vor deschide ușa spre o viață fără sărăcie. Familiile lor, chiar dacă nu întotdeauna sărace financiar, sunt sărace din punct de vedere al educației. Câteodată aleg în a pune ceva pe masă și a-și trimite copilul la școală. Poate, pentru ei educația este și o problemă emoțională. Cum să-ți trimiți copilul la școală dacă el nu are ghiozdan și nu poți să-i pui un sandvici cu el? Este greu să-i explici că el e altfel, că va trebuie să treacă peste obstacole ce alți copii nu le au.
Bineînțeles, societatea are un rol determinant în această ecuație. Trebuie susținute familiile defavorizate, dar pe termen lung. Și nu numai material, ci și prin încercarea de conștientizare a problemelor. Sigur, veți spune că asta e discriminare pozitivă. Da, așa e, dar ce vină au copiii că părinții lor sunt altfel? Pentru un copil ce poate fi integrat în societate, e musai să avem și această discriminare. Într-o lume ideală, copiii trebuie să fie egali. Într-o lume reală, unii copii trebuie ajutați. Mulți dintre noi contribuim în acest sens cu donații sau voluntariat. Dar unde este statul? Din păcate, doar lozinci și programe rămase pe hârtie. Educația este singura cale spre o viață mai bună, iar fiecare copil merită să pășească pe acest drum. Iar statul nu trebuie să rămână indiferent.
România de mâine, cea Educată sau nu de politicieni, își pune speranța în voi, dragi elevi! Profesori, cu sau fără vocație, nădejdea ne e în voi. Iar voi, politicienii, să nu uitați că importantă e puterea școlii, nu școala puterii!