Semestrul I financiar

• 1 ianuarie

– Intră în vigoare facturarea electronică obligatorie pentru toate tranzacţiile efectuate între persoanele impozabile stabilite pe teritoriul ţării. Măsura este aplicabilă până la 31 decembrie 2026.

• 11 ianuarie

– Comisia Europeană aprobă o schemă de ajutoare de stat notificată de România în valoare de 126 de milioane de euro pentru sprijinirea investiţiilor în porturile care se confruntă cu o creştere a fluxurilor comerciale ca urmare a războiului declanşat de Rusia împotriva Ucrainei.

• 18 ianuarie

– Obligaţiunile emise de Consiliul Judeţean Cluj debutează la Bursa de Valori Bucureşti. Emisiunea de obligaţiuni s-a desfăşurat în cadrul unui plasament privat, încheiat în decembrie 2023. Suma atrasă de la investitori a fost de 76 de milioane de euro.

• 30 ianuarie

– Are loc un atac cibernetic care a reuşit să spargă bazele de date de la Camera Deputaţilor şi să copieze 316 fişiere, unele conţinând date personale ale parlamentarilor, inclusiv contracte sau fişe medicale.

• 31 ianuarie

– Guvernul aprobă o ordonanţă de urgenţă prin care decide prelungirea plafonării adaosului comercial la 14 alimente de bază, măsură instituită pentru 90 de zile prin OUG 67/2023 şi prelungită apoi încă 90 de zile la finalul lunii octombrie a anului trecut.

• 1 februarie

– Guvernul adoptă un memorandum prin care împuterniceşte Ministerul Finanţelor să contracteze servicii de asistenţă juridică în vederea asigurării reprezentării ţării noastre în cauza aflată pe rolul Tribunalului de Primă Instanţă francofon din Bruxelles, în care compania Pfizer – BioNTech a acţionat România în judecată pentru plata tuturor vaccinurilor anti-Covid achiziţionate ca parte a contractului de aprovizionare a Uniunii Europene, semnat în anul 2021. În acest dosar, Pfizer îi cere guvernului de la Bucureşti să plătească 564 de milioane de euro pentru cele 28,94 milioane de vaccinuri comandate.

• 16 februarie

– Guvernul decide acordarea ajutorului de stat de restructurare sub formă de grant Societăţii Complexului Energetic Oltenia SA pentru finanţarea achiziţiei de certificate de emisii de gaze cu efect de seră în anul 2024, în valoare de 386,63 milioane lei.

• 1 martie

– Agenţia de evaluare Fitch reconfirmă ratingul aferent datoriei guvernamentale a României la BBB-/F3 pentru datoria pe termen lung şi scurt în valută, precum şi perspectiva stabilă.

• 8 martie

– Instanţa de arbitraj internaţional de pe lângă Banca Mondială (Centrul Internaţional pentru Reglementarea Diferendelor Relative la Investiţii – ICSID) decide respingerea acţiunii iniţiată de compania Gabriel Resources în dosarul Roşia Montană, respingând implicit şi despăgubirile de peste şase miliarde de dolari solicitate şi obligând compania respectivă să ramburseze României cheltuielile de judecată aferente procedurii de arbitraj.

• 20 martie

– Oficialii Comisiei Europene, veniţi la Bucureşti, prezintă raportul anual de progres al ţării noastre în privinţa implementării Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă, declarând că, dacă guvernul PSD-PNL nu va face reformele asumate în PNRR, deficitul bugetar al României va sări de 7% din PIB la finalul anului 2024.

• 25 martie

– Comisia Europeană arată într-un raport că, în ciuda unor îmbunătăţiri, România se confruntă în continuare cu vulnerabilitatea veniturilor fiscale, iar deficitele bugetare mari şi rata ridicată a inflaţiei, care sunt toate peste nivelurile pre-pandemie, fac economia naţională potenţial vulnerabilă la şocuri.

• 31 martie

– România şi Bulgaria intră cu frontierele aeriene şi maritime în spaţiul Schengen, de liberă circulaţie a mărfurilor şi persoanelor.

• 11 aprilie

– Executivul aprobă Strategia Naţională de Educaţie Financiară 2024-2030.

• 16 aprilie

– Preşedintele Klaus Iohannis aprobă cererile de urmărire penală ce îi vizează pe Petre Roman, în calitate de fost prim-ministru, şi pe Gelu-Voican Voiculescu, în calitate de fost viceprim-ministru, pentru implicarea acestora în mineriada din 13-15 iunie 1990.

– Fondul Monetar Internaţional (FMI) revizuieşte în scădere estimările privind creşterea economiei româneşti în acest an, de la 3,8% cât preconiza în octombrie, la 2,8%.

• 26 aprilie

– Procurorii DNA anunţă că au dispus punerea în mişcare a acţiunii penale şi reţinerea pentru 24 de ore a inculpatului Cătălin-Liviu Stănculescu, şeful Direcţiei Energie din cadrul Complexului Energetic Oltenia, pentru comiterea infracţiunii de trafic de influenţă în formă continuată.

• 13 mai

– Consiliul de administraţie al Băncii Naţionale României decide următoarele: menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 7% pe an; menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 8% pe an şi a ratei dobânzii la facilitatea de depozit la 6% la sută pe an; menţinerea ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

• 15 mai

– Comisia Europeană îmbunătăţeşte uşor, la 3,3%, estimarea privind creşterea economiei româneşti în acest an, graţie accelerării consumului privat şi veniturilor mai mari, dar avertizează că deficitul guvernamental va urca la 6,9% din PIB în 2024 şi la 7% din PIB în 2025 din cauza creşterii cheltuielilor.

• 17 mai

– Pe piaţa AeRO debutează compania de securitate cibernetică Fort (4RT), parte a Bittnet Group, în urma unei majorări de capital social şi a unui plasament privat prin care a atras 1,67 milioane de lei.

• 23 mai

– Premierul Marcel Ciolacu anunţă că, din 1 iulie 2024, salariul minim brut în plată va fi majorat de la 3.300 de lei lunar, cât este în prezent, la 3.700 de lei lunar, ceea ce reprezintă o creştere de 12,12%.

– Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) anunţă începerea urmăririi penale pe numele foştilor generali SRI Florian Coldea şi Dumitru Dumbravă, şi al avocatului Doru Trăilă, care ar fi promis omului de afaceri Cătălin Hideg că vor influenţa magistraţii pentru a-i schimba sentinţa de condamnare penală pronunţată de instanţa de fond.

• 28 mai

– Premier Energy, companie din industria energetică, debutează pe Piaţa Principală a BVB, în urma unei oferte publice iniţiale prin care a atras 695 milioane de lei – cel mai mare IPO al unei companii private din ultimii cinci ani.

– Începe oferta distribuitorului de carburanţi JT Grup Oil, prin care compania intenţionează să vândă cel mult zece milioane de acţiuni noi, la preţul de 6,5 lei pe titlu.

• 3 iunie

– BNR anunţă că, la data de 31 mai 2024, rezervele valutare la Banca Naţională a României se situau la 65.072 milioane de euro, faţă de 62.511 milioane euro la 30 aprilie 2024. Nivelul rezervei de aur s-a menţinut la 103,6 tone. În condiţiile evoluţiilor preţurilor internaţionale, valoarea acesteia s-a situat la 7.197 milioane de euro. Rezervele internaţionale ale României (valute plus aur) la 31 mai 2024 erau de 72.269 milioane de euro, faţă de 69.700 milioane euro la 30 aprilie 2024.

• 9 iunie

– Au loc alegeri europarlamentare şi locale.

• 11 iunie

– JT Grup Oil finalizează cu succes oferta publică iniţială pe piaţa AeRo a BVB, atrăgând de la investitori 20 de milioane de lei.

• 13 iunie

– Guvernul rectifică pozitiv bugetul Ministerului Finanţelor, cu aproape 3 miliarde lei.

– Executivul aprobă un memorandum privind negocierea unui acord de împrumut cu Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare. Potrivit memornadumului, împrumutul va fi utilizat pentru finanţarea deficitului bugetului de stat şi refinanţarea datoriei publice guvernamentale.

– BNR anunţă că, în perioada ianuarie-aprilie 2024, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 6.576 milioane euro, comparativ cu 5.191 milioane euro în intervalul ianuarie-aprilie 2023.

• 19 iunie

– Comisia Europeană avertizează că Guvernul de la Bucureşti nu a reuşit să pună frână cheltuielilor bugetare şi se aşteaptă ca la finalul anului 2024 să înregistrăm un deficit de 7% din PIB.

• 20 iunie

– Preşedintele Klaus Iohannis şi membrii CSAT decid cedarea unui sistem Patriot către Ucraina.

• 28 iunie

– Indicele BET-XT, al celor mai lichide 30 de titluri de la Bursa de Valori Bucureşti (BVB), a urcat cu 17,5% în primul semestru al anului, iar cu tot cu dividende randamentul indicelui extins s-a ridicat la 23,5%, fapt reflectat prin evoluţia indicelui BET-XT-TR. – Indicele BET-BK, reperul de randament al fondurilor de investiţii în acţiuni, a crescut cu 17,4% în primele şase luni.

– Indicele BET, al celor mai lichide 20 de titluri de la BVB, a urcat cu 18,7%, iar cu tot cu dividende, randamentul s-a ridicat la 25,2%.

– Titlurile Digi Communications şi Sphera Franchise Groupe au avut randamente de peste 50% în primele şase luni, aproape numai din aprecierea cotaţiei bursiere, fiind urmate în top trei creşteri din BET de acţiunile MedLife, cu un plus de 49,7%.

– Acţiunile Banca Transilvania au avut un randament total de 37,8% în primele şase luni, iar titlurile BRD – de 28,3%.

– Indicele BET-NG, al companiilor de energie şi utilităţi, s-a apreciat cu 15,8%; acţiunile OMV Petrom au avut un randament de 40,3%, titlurile Transelectrica – de 40,1%, iar acţiunile Electrica – de 36,6%.

– Indicele BET-FI, al fostelor SIF-urilor plus Fondul Proprietatea, a scăzut cu 0,9%, fiind singurul coş de acţiuni de la BVB care s-a depreciat în primul semestru.