România în Raportul european privind statul de drept 2024

Comisia Europeană a publicat Raportul anual privind statul de drept pentru anul 2024, analizând în detaliu evoluțiile din toate statele membre ale Uniunii Europene. Aflat la a cincea ediție, raportul examinează patru piloni esențiali: sistemele naționale de justiție, cadrul anticorupție, libertatea și pluralismul mass-media și alte mecanisme de control și echilibru instituțional. În cadrul acestui raport, România a fost menționată în multiple contexte relevante pentru statul de drept, cu atât aspecte pozitive cât și negative evidențiate. Aspectele pozitive ar fi următoarele:

1. Îmbunătățirea calității și eficienței justiției: Înalta Curte de Casație și Justiție a luat măsuri pentru a aborda inegalitățile salariale în justiție și au fost implementate noi inițiative de digitalizare în sistemul judiciar.
2. Combaterea corupției la nivel înalt: România a continuat să investigheze eficient cazurile de corupție la nivel înalt
3. Progrese în instituțiile de drepturi ale omului: s-au înregistrat progrese în obținerea acreditării pentru Ombudsman și instituțiile naționale pentru drepturile omului

Aspectele negative ar fi următoarele:

1. Dificultăți de recrutare în justiție: România întâmpină provocări în recrutarea personalului în diferite domenii ale sistemului judiciar.
2. Accesul la justiție și rolul avocaților: au fost identificate provocări legate de respectarea drepturilor și privilegiilor avocaților.
3. Răspuns legislativ întârziat privind corupția: întârzierea răspunsului legislativ referitor la termenul de prescripție a condus la închiderea multor cazuri de corupție și anularea condamnărilor.
4. Reglementarea lobby-ului și „ușile rotative”: lipsesc regulile de lobby pentru membrii Parlamentului, deși există unele evoluții pentru membrii Guvernului.
5. Independența mass-mediei publice: preocupările privind guvernanța independentă și independența editorială a mass-mediei publice nu au fost încă abordate.
6. Consultări publice eficiente: persistă deficiențele în asigurarea consultărilor publice eficiente.
7. Implementarea hotărârilor CEDO: România este sub supravegherea Comitetului de Miniștri al Consiliului Europei pentru neimplementarea sau implementarea întârziată a hotărârilor judecătorești interne definitive.

În perioada următoare, va fi analizat raportul de țară pentru România, care va detalia evoluțiile semnificative și stadiul implementării recomandărilor anterioare, oferind totodată recomandări specifice pentru viitor. Raportul complet pentru România poate fi consultat pe site-ul Comisiei Europene.