În anul de graţie 2012, jumătate dintre sălăjeni au toaleta în curte

Cu toate că ne aflăm în plin avânt tehnologic, într-un mileniu în care informaţia, microprocesoarele şi gadgeturile sunt lucruri tot mai uzitate, în multe colţuri din Sălaj, populaţia trăieşte în condiţii greu de imaginat. Condiţiile din locuinţe sunt deficitare, iar utilităţile reprezintă încă un vis pentru multe familii din mediul rural. Situaţia este cu atât mai gravă cu cât aproape jumătate din populaţia judeţului încă foloseşte latrine pierdute prin spatele curţii, iar de apă potabilă curentă nici nu poate fi vorba în bucătărie. Din lipsă de informaţie, dar mai ales de bani, aceste familii trăiesc aşa cum au trăit şi bunicii lor, cu aproape un secol în urmă.

Mulţi dintre sălăjeni trăiesc în condiţii greu de imaginat. Potrivit recensământului preliminariu privind populaţia şi gospodăriile judeţului, informaţie remisă recent de Direcţia Judeţeană de Statistică a judeţului Sălaj, aproape jumătate dintre cele 100.400 de locuinţe convenţionale existente la nivelul judeţului nu sunt dotate cu baie în interior.
Conform rezultatelor preliminare privind dotarea locuinţelor convenţionale cu principalele dependinţe, la capitolul dependinţe, sălăjenii nu prea au motive de laudă. Dotarea locuinţelor cu baie este extrem de redusă, numai 55,9 la sută din totalul acestora deţinând o baie în interiorul locuinţei. Discrepanţa dintre categoriile de localităţi este mare: 89,9 la sută dintre locuitorii din municipiu şi oraşe au acces la baie în interiorul locuinţelor, în timp ce 36,2 la sută dintre săteni trebuie să iasă la toaletă în spatele casei de locuit.
În municipiu, 96,5 la sută din totalul locuinţelor convenţionale dispun de baie în interiorul clădirii. Dintre oraşele sălăjene, cel mai slab la capitolul dotare cu baie în locuinţe se situează oraşul Cehu Silvaniei, doar 73,3 la sută dintre locuitori având baie în interiorul locuinţelor. Însă şi celelalte două oraşe, respectiv Jibou şi Şimleu Silvaniei nu ating pragul de 80 la sută privind locuinţele convenţionale dotate cu baie în locuinţă.
În mediul rural, dotarea locuinţelor cu baie înregistrează un procent de peste sub 20 la sută în trei comune sălăjene, respectiv Dragu – 16,8, Cristolţ – 19,5 la sută, şi Sânmihaiu Almaşului – 19,7 la sută. De cealaltă parte, doar în patru dintre comunele din judeţ, mai mult de jumătate dintre locuinţe sunt dotate cu băi: Crasna (60,3 la sută), Sărmăşag (60,1 la sută), Crişeni (53,6 la sută), Nuşfalău (53,1 la sută).

Apa potabilă curentă, încă o problemă

Un număr de 61.190 de locuinţe dispun de instalaţie de alimentare cu apă şi instalaţie de canalizare, reprezentând 60,9 la sută din totalul locuinţelor convenţionale din judeţ, respectiv 92,3 la sută în municipiu şi oraşe şi 42,7 la sută în comune. Cele mai mari ponderi ale locuinţelor care au alimentare cu apă sunt înregistrate în municipiu (97,4 la sută) şi în localităţile: Jibou, Şimleu Silvaniei, Cehu Silvaniei, Sărmăşag şi Crasna.
Cea mai mare parte a locuinţelor sunt racordate la surse de energie electrică, şi anume 100.116 locuinţe, reprezentând 99,7 la sută, în timp ce doar 34,5 la sută sunt dotate cu centrală termică proprie sau sunt racordate la reţeaua de termoficare.
La nivelul judeţului, 76,9 la sută din locuinţele convenţionale sunt dotate cu bucătărie în interiorul locuinţei (94,7 în municipiu şi oraşe şi 66,6 la sută în comune). În Zalău, 97,9 la sută din totalul locuinţelor convenţionale dispun de bucătărie în interiorul locuinţei. În 28 de localităţi se înregistrează ponderi ridicate, de peste 70 la sută, privind dotarea locuinţelor cu bucătărie: Zalău, Şamşud, Sărmăşag, Carastelec, Cehu Silvaniei, Camăr, Ip, Şimleu Silvaniei, Hereclean, Dobrin, Crasna, Crişeni, Boghiş, Jibou, Pericei, Coşeiu, Meseşenii de Jos, Nuşfalău, Băbeni, Gâlgău, Marca, Vârşolţ, Mirşid, Poiana Blenchii, Creaca, Ileanda, Bănişor şi Sălăţig.

Peste 80.000 de gospodării

La recensământul din anul 2011, în judeţul Sălaj au fost înregistrate 80.400 de gospodării ale populaţiei, constituite din 216.800 de persoane. Astfel, 99,5 la sută din populaţia stabilă preliminară a judeţului se regăseşte în gospodăriile populaţiei, restul regăsindu-se în gospodării instituţionale (cămine studenţeşti, cămine de bătrâni, instituţii de protecţie a copilului etc.) sau reprezentând persoane fără adăpost.
La recensământul din 2011 au fost înregistrate aproximativ 74.500 de clădiri cu locuinţe, în care se află 100.400 de locuinţe convenţionale, având 253.000 de camere de locuit. Dintre clădirile cu locuinţe, 12.581 sunt la nivelul municipiului şi oraşelor sălăjene, iar 61.908 la nivelul comunelor.
Chiar dacă numărul clădirilor cu locuinţe din mediul urban reprezintă numai 16,9 la sută din totalul înregistrat la nivelul judeţului, acestea sunt formate dintr-un număr mai mare de locuinţe, astfel încât ponderea locuinţelor convenţionale din mediul urban este de 36,8 la sută, iar cea din mediul rural de 63,2 la sută.
Structura fondului de locuinţe pe forme de proprietate evidenţiază menţinerea proprietăţii private particulare ca preponderenţă: 98,9 la sută din totalul locuinţelor (98,4 la sută în municipii şi oraşe, respectiv 99,2 la sută în comune), urmată de proprietatea de stat 0,7 la sută (1,4 la sută în municipii şi oraşe, respectiv 0,4 la sută în comune); celelalte forme de proprietate deţin împreună restul de 0,4 la sută.