Pentru prevenirea și combaterea organismelor dăunătoare: DELIA BRASSICAE (musca verzei).
BREVICORYNE BRASSICA (păduchele cenușiu al verzei), PHYLLOTRETA NEMORUM (puricele vărgat al verzei), PIERIS BRASSICAE (fluturele alb), MAMESTRA BRASSICAE (buha verzei).
DELIA BRASSICAE (musca verzei) – 2-3 generații pe an. Iernează în stadiul de pupă în sol. Apariția adulților are loc când temperaturile medii zilnice ajung la 6-10ºC și durează 2-3 săptămâni. După 3-5 zile are loc împerecherea, iar după 6-8 zile de la împerechere, femelele depun ouă în apropierea coletului sau pe sub bulgarii de pământ, lângă rădăcini. După o perioada de incubație de 7-10 zile apar larvele care pătrund în rădăcini și sapă galerii, care ajung adesea până în regiunea coletului. Plantele atacate stagnează în dezvoltare, au frunzele ofilite și ci timpul se usucă, se smulg ușor din sol, având rădăcinile distruse.
BREVICORYNE BRASSICA (păduchele cenușiu al verzei) – atacă varză, conopidă, gulii, ridichi, hrean, răpită. Iernează în stadiul de ou depus toamna pe tulpinile de varză, răpită sau alte brassicacee cultivate sau spontane. Din luna martie până în noiembrie se pot succeda până la 18 generații. O generație se poate dezvoltă în 10-15 zile. În urmă atacului, pe frunze apar pete gălbui.
Plantele stagnează în creștere și la atacuri intense se usucă. La seminceri, tulpinile florale se colorează în albastru. Florile avortează sau se usucă.
Semințele rămân sistave.
PHYLLOTRETA NEMORUM (Puricele vărgat al verzei) – atacă, varză, conopidă, ridichile, guliile, muștarul, hreanul. Este dăunător atât în stadiul de larvă cât și de adult. Adulții se hrănesc cu țesuturile frunzelor în care produc perforatiuni circulare. Larvele afectează petiolul în care produc o galerie pe lungimea nervurii principale, după care trec în țesuturile frunzelor unde produc galerii sinuase. Frunzele atacate se usucă.
Pagube importante se înregistrează în anii secetoși și călduroși. Adult negru, prezintă pe fiecare elitra câte o dungă galbenă longitudinala, ușor îndoită la vârf. Ponta e depusă pe parcursul lunii iunie pe solul din jurul plantelor. Larvă este galbenă cu picioare negre.
PIERIS BRASSICAE (fluturele alb) – prezintă 2-3 generații pe an și iernează în sol, sub formă de pupă.
Primii fluturi apar în luna mai, depun ouă în grupuri de 50-100, incubația durează până la 12 zile, iar stadiul larvar durează 25-30 de zile, cu cinci năpârliri. Omizile tinere atacă în grup fața inferioară a frunzelor, rozând epiderma și parenchimul; cele din vârstele 3 și 4 atacă limbul întâi pe margine, apoi se hrănesc cu toată frunză, din această rămânând doar nervurile. În iulie apar fluturii din generația a ÎI-a, ale căror larve aduc daune majore în iulie-august.
MAMESTRA BRASSICAE (buha verzei) – prezintă două generații pe an. Iernează în stadiul de pupă în sol.
Adulții au un zbor crepuscular și nocturn. Este un dăunător polifag; pe lângă varză atacă muștarul, rapița, conopidă, mazărea, sfeclă și tutunul. Larvele rod epiderma și parenchimul, perforează limbul sub formă de orificii neregulate, la un atac sever putând fi defoliată întreaga plantă. La varză, după formarea căpățânii, pătrunde în interiorul acesteia, unde lasă dejecțiile, ceea ce face produsul necomercial. Poate provoca pagube de până la 70-80%.
Se recomandă efectuarea tratamentului fitosanitar , la cultură de varză pe parcelele unde s-au realizat următoarele condiții:
PED: 5-10 afide/plantă; 12 omizi/100 plante cu:
1. BENEVIA – 0,75 l/ha + CYPERFOR 100 EC – 0,03% sau
2. KARATE ZEON – 0,15 l/ha sau
3. SHERPA 100 EC – 0,3 l/ha sau
4. MOSPILAN 20 SG (KRIMA 20 SG) – 0,150 kg/ha (0,025%) + AFFIRM – 1,5 kg/ha
sau
5. MAVRIK 2 F – 0,05%
sau alte produse pentru protecția plantelor omologate pentru a fi utilizate pe teritoriul României.
Măsuri alternative de combatere: adunarea și distrugerea resturilor de plante rămase în câmp (frunze, rădăcini, etc.), efectuarea de arături adânci de t-na, distrugerea buruienilor din familia Cruciferae, care formează gazde intermediare în dezvoltarea paduchelui.
Măsuri durabile: biologice, fizice, mecanice și alte metode nechimice trebuie preferate metodelor chimice, dacă acestea asigura un control corespunzător al organismelor dăunătoare.
Pentru aderarea soluției pe plantă în soluția de stropit se va adaugă un adeziv.
Responsabil Prognoza şi Avertizare,
Stana Marius
