Dedicaţii sau gânduri preţuitoare şi pentru vecie (XV)

Capitolul IV din partea a doua a cărţii

Barometre de cultură generală: Emisiunile – concurs de televiziune

MOTTO: „Concursurile îți arată cine ești, nu cine te crezi.” (ANONIM)

 „JOCUL CUVINTELOR”: UN BAROMETRU DE LIMBA ROMÂNĂ, DAR ȘI DE BUNĂ DISPOZIȚIE

MOTTO: „Nu există numai femei goale la televizor, există și oameni care au ceva în cap. Oameni cărora le merge mintea și până acum televiziunea nu i-a luat în seamă.” (Dan Negru, prezentatorul emisiunii „Jocul cuvintelor”)

„Jocul cuvintelor” este o emisiune-concurs difuzată pe KANAL D, în zilele de miercuri, joi și vineri de la ora 22:30. Este o emisiune de tip Quiz, nu neapărat de cultură generală, precum „CÂȘTIGĂ ROMÂNIA!”, difuzată de programul TVR1, ci, mai ales, despre lexicul, vocabularul limbii române. O prezintă Dan Negru, unul din cei mai cunoscuți și mai apreciați oameni de televiziune din ultimii 30 de ani. Organizatorii ei invită să participe la ea pe „cei care au vocabularul vast, le place să se joace cu cuvintele și le merge mintea. E simplu: noi dăm definiția, tu vei da soluția. Punem preț pe fiecare cuvânt.” Pot participa toate persoanele fizice care la data participării la concurs au împlinită vârsta de 18 ani și au fost selecționați în urma unui casting(selecție) desfășurat de organizatorii concursului, practic a testului de cunoștere a vocabularului limbii române. Prima ediție a acestui quiz show (chestionar/test – concurs/spectacol de vocabular) a avut loc în aprilie 2022. La fiecare ediție participă 5 concurenți, care trebuie să răspundă la 14 întrebări (definiții, indicii). Fiecare întrebare are ca răspuns un cuvânt alcătuit din 4,5,6,7,8,9 și 10 litere. Concurenții trebuie să răspundă în decurs de 4 minute la definiția unui cuvânt. Ei pot cere în sprijin litere pentru a răspunde la întrebare. Îi ajută să dea cuvântul potrivit un vocabular exersat, cunoașterea proprietății cuvintelor, bogăția de informații privitoare la semantica/sensul cuvintelor, la relațiile semantice între acestea, termenii specifici unor diverse domenii ale societății. De un real folos le este participanților și cunoașterea numeroaselor unități frazeologice din limba română, sinonimia cuvintelor, registrele limbii (literar, popular, arhaic etc), dar și a unor idiomuri specifice limbii noastre. Bineînțeles, cultura generală a concurenților este un mare avantaj, ea deschizându-le orizontul spre varietatea domeniilor cunoașterii umane. De asemenea, le este mai ușor competitorilor ce au profesii care solicită permanent comunicarea cu semenii, oamenii sensibili, comunicativi și care au darul de-a explica termenii pe care îi folosesc conștient și nu mecanic, răspund mai repede și mai ușor. Factorii de natură psihologică și moral-spirituală au și ei menirea lor benefică: stăpânirea de sine, puterea de concentrare, spontaneitatea, discernământul, perspicacitatea, viteza de reacție, inteligența ș.a.m.d. Din nou se dovedește adevărul că este deosebit de important să știi ce să faci cu ce știi!

Un răspuns corect valorează 400 de lei, însă fiecare literă cerută înseamnă a pierde câte 100  de lei din ei. La fiecare ediție se acordă un singur premiu celui care a realizat punctajul cel mai mare. Valoarea maximă a premiului este de 9.800 lei brut. Un exemplu de definiție/întrebare: „Însușirea de a nu putea fi asemănat cu nimic, excepțional, incomparabil.” Cuvântul cerut: UNIC.

Cum se realizează emisiunea? Ea nu-i una cu public. Timpul de filmare pentru ea este de 2 ore, însă pe post, sunt difuzate 90 de minute. Pentru acest proiect de la Kanal D, lucrează apoximativ 60 de oameni – producator, cameramani, redactori, oameni din regie etc. Platoul de filmare, „este unul spectaculos, la cele mai înalte standard tehnologice. Este unic în România.” Cum apreciază o câștigătoare a concursului pregătirea pentru participare: „Le mulțumesc celor din staff-ul emisiunii, care te pregătesc pentru filmare într-un cadru foarte călduros, cu zâmbete și cu voie bună, lucru care te ajută enorm să ieși din starea de panică.” Într-adevăr, întreaga derulare a emisiunii-concurs/test de limba română se desfășoară într-o atmosferă cu totul inedită la un show de o asemenea natură: nimic rigid, se zâmbește mult, se aplaudă reușitele, voia bună este omniprezentă. Eu văd în toate acestea bucuria oamenilor de a putea dovedi că indiferent ce ocupație au ei, sunt prețuiți pentru ce știu și, mai ales, că limba română este și patria lor, nu numai a poetului Nichita Stănescu. Totul se petrece ca într-un colocviu obișnuit, fără stres, fără o sobrietate exagerată de parcă de acel dialog ar depinde ceva vital în viața interlocutorului. Predomină bucuria și buna dispoziție, de parcă am fi într-o agoră prietenească în care printr-un test oral de limbă ne dovedim gradul de cunoaștere, de înțelegere corectă și nuanțată a limbii române. Mulți dascăli de limba română ar avea ce învăța ce înseamnă cu adevărat un dialog socratic, unul ce nu-l stresează pe elev, ci îl încurajează să se autocunoască și să-i cultive dorința de a ști să comunice mai ușor, mai clar, mai corect și mai fluent în limba maternă. Dialogul socratic este cel în care interogatorul ghidează procesul de gândire al interlocutorului. Filozoful Socrate, în sec. V î.e.n., credea că „pentru ca o persoană să spună un lucru inteligent, el trebuie să fie condus la această concluzie cu întrebări de conducere speciale.” Este tocmai ce face, printre altele, prezentatorul emisiunii-concurs „Jocul cuvintelor” – Dan Negru. Întregul său comportament, modul în care și prin limbajul nonverbal sau paraverbal îl ajută/îl conduce zâmbind pe concurent spre răspunsul cerut. Este, zic eu, un actor de pantomimă ce poate concura cu reputatul HORAȚIU MĂLĂELE!

Opinia mea este că o bună parte din succesul emisiunii „Jocul cuvintelor” i se datorează lui! Un pedagog și un psihiolog de invidiat, cu o răbdare penelopică, cu un simț al umorului tonic, cu respect pentru interlocutor. De aceea, concurenții participă la acest test de cunoaștere a limbii române cu mai puține emoții. Fără teama de-a fi apostrofați pentru nereușite. Sunt apreciați ca oameni ce vor să știe, iar ce știu să iasă la iveală într-un context mai larg.

Cine este Dan Negru? DAN CRISTIAN NEGRU s-a născut în 23 februarie 1971 în Timișoara. A urmat Facultatea de Drept și cea de Jurnalism la Universitatea de Vest din Timișoara, unde actualmente este doctorand. A publicat și lucrări: „Amintiri în alb și negru”, „Dialogul speranței”, „Printre cuvinte, între prieteni”. În 1990 și-a început activitatea la Radio Timișoara. Din 1999-2021, a activat la Antena 1. În 2022, se alătură echipei Kanal D. Este discipol al lui Valeriu Lazarov, „unul din cei mai importanți creatori de televiziune din lume”. „Este singurul moderator de televiziune care a fost, potrivit sondajelor oficiale, 22 de ani consecutiv, lider de audiență de Revelion.” A fost numit „REGELE AUDIENȚELOR”, datorită recordului de audiențe la TV pe care le-a avut de-a lungul timpului în România și Republica Moldova. A refuzat tot timpul să apară în reclame comerciale difuzate la TV. A refuzat orice asociere cu politica. Și datorită prestației sale unice de prezentator al unui concurs de cultură generală, emisiunea „Jocul cuvintelor” a ajuns la puțin timp de la inaugurare lider de audiență pe piața Tv din România. Ce ne spun edițiile „Jocul cuvintelor” din aprilie 2022 și până în martie 2023? Multe. În primul rând, adevărul că ea a devenit într-un timp record cunoscută, vizionată și apreciată în toată țara și toate mediile sociale. Dovada? Numărul mare de români care s-au înscris la acest test/barometru de limba română. Incredibil, s-a dovedit apetitul românilor pentru concursurile de cultură generală. El se înregistrează la majoritatea domeniilor de activitate, a profesiilor cetățenilor. N-aș fi crezut niciodată că la un astfel de test/concurs de cultură lingvistică se înscriu cu nonșalanță cetățeni cu profesii mai puțin tangente cu cultura: șoferi, frizeri, vânzători, electricieni, lăcătuși mecanici etc. Unul dintre aceste categorii profesionale, lăcătuș mecanic, a fost și câștigător al unei ediții. Surprinde plăcut prezența la concurs, atât a celor de 18 ani, dar și a pensionarilor, unii octogenari și chiar câștigători. Dincolo de toate opiniile mele despre „Jocul cuvintelor”, rămân cu o nouă descoperire în ceea ce-i privește pe contemporani – bucuria de a dovedi că nu sunt doar tangenți cu aspectele ce privesc limba română, bucuria de-a dovedi că prin cultură, prin inteligență/gândire/judecată, onorăm cu adevărat statutul de om. O altă bucurie s-a dovedit, și prin acest quiz show, că valorile umane există peste tot în societate, chiar și în rândul celor, prea adesea, considerați oameni de prisos. Cine-i bagă în seamă? O emisiune precum „Jocul cuvintelor”, dar și liderul presei sălăjene, îndeosebi prin reportajele semnate de Adrian Lungu, revista „Caiete Silvane”, ori Camelia Burghele prin cărțile sale.

Închei opiniile mele de telespectator, nu de telemaniac, cu două propuneri pe care mulți le vor considera trăznite, malițioase. Prima: ce-ar fi să vedem o emisiune „Jocul cuvintelor” la care să participe doar cei care ne conduc, la orice nivel. A doua: Înainte de a numi un ministru, acesta să fie supus unui test de competență profesională. Mulți miniștri au chiar și doctoratul în domeniu. Sunt buni teoreticieni, nu și practicieni. Un ministru trebuie să aibă nu numai diplomă de studii în domeniu, ci să dovedească faptul că știe ce să facă cu ce știe, că este un bun organizator, un om cu idei, creativ, un bun comunicator, dar și diplomat persuasiv.E prea mult? Nu, avem în țară oameni dintre aceștia, dar îi marginalizăm pentru că nu au carnet de partid, îndeosebi să aibă și culoarea partidului ajuns la putere! Emisiunea interactivă „Jocul cuvintelor” mi-a adus aminte, prin conținutul său, prin modul de prezentare, dar și prin gradul de audiență ridicat, de emisiunile TV ale regretatului lingvist GEORGE PRUTEANU – „DOAR O VORBĂ SĂ-ȚI MAI SPUN”. Păcat că s-a stins din viață în 2008, la numai 60 de ani! Postul TVR1 anunță că, în curând, va difuza o emisiune exclusiv dedicată limbii române și intitulată – „CARE PE CARE”. Astfel de emisiuni sunt mult apreciate și așteptate de toți cei care au ajuns la concluzia că DACĂ COMUNICARE NU EXISTĂ, NIMIC NU EXISTĂ! Da, ea este cea care ne definește ca oameni și ne ajută să trăim între oameni, să ne facem cunoscuți, sociabili, înțeleși, să ne afirmăm profesional, să dăm viață spiritului nostru creator, gândurilor și ideilor, sentimentelor ș.a.m.d.

 VREȚI SĂ CÂȘTIGAȚI ROMÂNIA?

 MOTTO: „Era nevoie de o astfel de emisiune care să le arate românilor și lucrurile frumoase pe care le are țara asta: oameni, locuri, realizări, ce ar trebui să hrănească mândria și încrederea, lucruri care ne-au cam lipsit în ultima vreme.” (Virgil Ianțu, prezentator al emisiunii „CÂȘTIGĂ ROMÂNIA!”)

Dacă răspunsul dumneavoastră este „da”, atunci, vă invit să urmăriți emisiunea „CÂȘTIGĂ ROMÂNIA!”, difuzată de luni până joi de la ora 21, pe programul 1 al Televiziuni Române și prezentată de Virgil Ianțu. Văzând menționata emisiune-concurs de cultură generală despre România, veți cunoaște modalitățile prin care deveniți câștigător indubitabil al țării noastre. Vă va ajuta în mod concret, plăcut, adesea amuzant și cu un discret zâmbet ironic, carismaticul om de televiziune cu state vechi de serviciu în instituție, Virgil Ianțu. Tot el ne-a reamintit celor ce am vizionat adorabila emisiune „COPIII SPUN LUCRURI TRĂSNITE” de vârsta preșcolară, cea a dimineții existenței umane, când virtuțile spirituale, dar și cele de natură psihologică, cu care ne-au trimis în lume părinții, încep să-și spună cuvântul. Aflăm din răspunsurile cu totul neobișnuite pe care copii între 4 și 7 ani le dau întrebărilor noastre obișnuite și care ne uimesc pur și simplu. Este lumea văzută prin ochii și judecata nealterată încă a copiilor. Unele definiții sau nume oferite nouă de copii sunt adevărate metafore. Regretabil că o astfel de emisiune nu „recidivează”!  Tânăr și neliniștit, un permanent căutător de altceva, plăcut, dar și util, Virgil Ianțu ne-a atras din nou în fața micului ecran pentru a ne „învăța” cum să avem „pungă” mai „groasă” devenind miliardari sau milionari. Este tocmai finalitatea concursului „VREI SĂ FII MILIARDAR?” devenită în timp „VREI SĂ FII MILIONAR?”. Cine este Virgil Ianțu? Numele său real – Virgil Gătăianțu, s-a născut pe 20 februarie 1971, în Timișoara. A absolvit Colegiul Național de artă „Ion Vidu” din orașul natal, apoi și-a continuat studiile la Universitatea de Muzică din București, pe care a absolvit-o în 1995. În 1996, a fost admis ca solist în Corul de Cameră „Madrigal”, în trupa „THE 50’s”, 1995-2004, cu care a câștigat la Mamaia, în 1998, la secțiunea creație. La televiziune debutează prezentând emisiunea „Vrei să fii miliardar?” (2000-2002). O premieră la noi în țară. A fost și amfitrionul emisiunilor: „Vrei să fii milionar?” (2011-2012); „Copiii spun lucruri trăsnite” (2007-2009) și „Te crezi deștept?” (2007). În prezent se află la pupitrul emisiunii „Câștigă România!”. Aceasta a fost vizionată întâia oară în 17 aprilie 2017. Se încadrează în genul quiz show, producător Diana Pascal și se difuzează în studioul „Iosif Sava” din București. Este primul concurs de cultură generală despre țara noastră, un format 100% românesc. Conținutul acestei emisiuni este de-a dreptul enciclopedic. Cei care o urmăresc află despre România date, informații esențiale din majoritatea domeniilor existenței umane (istorie, literatură, cinematografie, geografie, sport, muzică, folclor, medicină, știință ș.a.m.d.) și din toate județele țării. Concursul se bucură de o mare popularitate și a fost remarcat și la nivel international. Dovezi? El a fost distins de două ori cu premiul „TV MANIA” pentru cea mai bună emisiune-concurs. A fost selecționat atât la „EUROVISION CREATIVE FORUM”, cât și în finala „INTERNATIONAL FORMAT AWARDS 2018”, la secțiunea cel mai bun format de game show de studio, într-o competiție internațională în care se premiază cele mai valoroase formate de emisiuni. Producție a televiziunii noastre, ea este realizată împreună cu compania „ZUCCHERO MEDIA”. O astfel de emisiune este rezultaul muncii unui larg colectiv de specialiști. Întrebările sunt alese/formulate/concepute de 6 specialiști din diverse domenii în urma unor complexe/detaliate documentări la zi. Eu consider că acest game show este o adevărată enciclopedie la zi a României! La concurs pot participa românii începând cu cei de la 18 ani și până la vârsta biologică ce le permite s-o facă. Participarea este admisă în urma unei preselecții, la care viitorii concurenți trebuie să ofere 15 răspunsuri corecte la un test grilă, iar apoi participă la un interviu care să-i confirme abilitățile de comunicare. Realizatorii acestui concurs interactiv organizează casting (preselecție) în diferite regiuni din țară. Emisiunea are o concurență elevată, binevenită și stimulatoare în media noastră în care se „bate” cu alte 3 concursuri de cultură generală ce sunt difuzate pe alte posturi TV de la noi: „Jocul cuvintelor”, „Tu urmezi” (ambele la Kanal D) și „Primii câștigă”, difuzată pe canalul Prima Tv. „O diferență semnificativă între cele 3 emisiuni de cultură generală este aceea că în emisiunea <<Câștigă România!>>, concurenții trebuie să cunoască foarte bine atât geografia României, cât și lucruri importante despre orașele și județele ei.” Primele două emisiuni enumerate mai sus îl au ca prezentator pe Dan Negru, iar a treia pe Gabriel Coveseanu, actor, manager al teatrului pentru copii „Ion Creangă” și prezentator TV. El a cunoscut celebritatea la începutul anilor 2000, când a fost coprezentator al Andreei Marin, la celebra emisiune „Surprize, surprize”. Din septembrie 2021, face parte din echipa Prima TV, iar de la finalul anului 2022 prezintă alături de Diana Bart, quiz show-ul „PRIMII CÂȘTIGĂ”. În opinia mea, concursul-interactiv ce-l are ca amfitrion pe Virgil Ianțu este singurul de la noi care presupune să ai o cultură general temeinică în care locul prim să-l ocupe informațiile de toate felurile (din toate domeniile) din toate județele României. Altfel spus, să-ți cunoști „din doască în doască” (de la un capăt la altul) țara în care trăiești. Ea presupune, ca factor important și necesar, să fi fost un călător în majoritatea regiunilor țării. Așa se explică de ce la această emisiune-concurs se înscriu prioritar cei mai cu multă experiență de viață, altfel zis – mai „bogați” în ani. În opinia mea, este cel mai complex și mai greu game show organizat la noi. Cu toate acestea numai în primii cinci ani, în cele peste 500 de ediții „Câștigă România !”, peste 1000 de concurenți și-au dovedit cunoștințele și prezența de spirit trecând prin aproximativ 28.000 de întrebări. Șase dintre ei au reușit să câștige 10 ediții consecutive, plecând acasă cu marele premiu – un autoturism. Noi, telespectatorii emisiunii-concurs, „am câștigat că am fost norocoși pentru că am aflat lucruri noi despre noi și România, locurile și oamenii ei.” Virgil Ianțu și echipa sa se pot mândri că „au adus în fața telespectatorilor oameni care au ceva de spus, care au avut și au plăcerea de a învăța, de a-și cunoaște țara și valorile ei. EI NE-AU ARĂTAT CE AU ROMÂNII MAI FRUMOS.” De-a dreptul incredibil, unii dintre ei sunt autodidacți, dar au bucuria (plăcerea, mai mult decât un simplu hobby) de a-și cunoaște țara. Ce ideal de viață poate fi mai nobil?! Începând cu ediția a 11-a, câștigătorul intră în posesia unui premiu „Câștigă România!” în valoare de 50.000 de lei la fiecare ediție. „Fiecare ediție are 3 runde. Runda 1 începe cu cei 3 concurenți în platou, așezați la cele 3 pupitre. Toți trei vor pleca din același județ de START, generat de calculator, aflat pe graniță și vor parcurge același traseu până la județul SOSIRE, aflat pe graniță. Județul SOSIRE va fi ales tot de calculator.” Concurenții sunt obligați să dea răspuns corect la 12 întrebări care au legătură cu județele prin care „trec”. LA FIECARE RĂSPUNS CORECT, JUDEȚUL ESTE CUCERIT! Cuceritorul are dreptul de a alege un județ vecin cu cea mai recentă cucerire, cu condiția ca acesta să nu fi fost deja cucerit. În ultima etapă, rămâne un un singur jucător, cel care a răspuns la cele mai multe întrebări. Ca să devină câștigător al concursului, un concurent trebuie să fie învingător în 10 ediții consecutive. Atunci el „CÂȘTIGĂ ROMÂNIA!”. Asadar, sensul metaforic, aș zice eu, al popularei (deja!) beneficei/binefăcătoarei confruntări spirituale și nu numai, este acela că poți spune că România este a ta nu numai pentru că te naști în ea și ea te ține pe „spinarea” ei, ci atunci când o cunoști cu adevărat prin cee ace are mai reprezentativ sub toate aspectele ce-o definesc și-o unicizează ca țară! Aceasta-i marea menire a emisiunii „CÂȘTIGĂ ROMÂNIA!”. Potrivit opiniei mele, acest rol este primordial pentru orice familie, iar școala urmează să-l desăvârșească. Când o face cum trebuie, abia atunci ea poate spune că este izvor al cunoașterii și educării, un izvor de bucurii împlinitoare. Cine pe această cale reușește să câștige România, acela dobândește „licența” de a fi purtător de cuvânt al ei, poate fi un diplomat de succes persuasiv pentru că în fața adevărului concret, nimeni nu te poate îngenunchea. Astfel de oameni izbutesc să fie, nu printr-un decret prezidențial, ci prin ceea ce sunt, adevărații ambasadori ai țării lor, cu sau fără carnet de partid. El se află necolorat în mintea și sufletul lor, iar numele lui este România! Sunt izvorul nostru de apă vie! A fi român și a nu-ți cunoaște, în esența ei, țara, eu o consider o formă disprețuitoare a analfabetismului cultural, una a autodisprețului!

În loc de concluzii, ofer cititorilor 3 modele de întrebări posibile specifice acestui concurs. Din 4 variante de răspuns oferite, trebuie aleasă doar una, cea corectă.

1. La Teatrul Național din Timișoara se joacă piesa „DE CE IUBIM FEMEILE”, o dramatizare după o operă scrisă de: a) Anton Pann; b) Marin Preda; c) Fănuș Neagu; d) Mircea Cărtărescu.
2. Mihai Eminescu a debutat în 1866 cu poezia „DE-AȘ AVEA” în revista: a) „Tribuna”; b) „Convorbiri literare”; c) „Familia”; d) „România literară”.

• În 2023, orașul Timișoara a fost declarat „CAPITALĂ EUROPEANĂ A CULTURII”. Manifestările ce vor avea loc, se vor desfășura sub sloganul: a) Timișoara – primul oraș din Europa cu iluminare stradală electrică; b) Timișoara – un oraș în care excelența culturală să primeze; c) Scânteile Revoluției din 1989 s-au aprins pe străzile Timișoarei; d) Luminează orașul prin tine!

RĂSPUNSURI CORECTE: I. – Mircea Cărtărescu; II. – „Familia”; III. – Luminează orașul prin tine!

O EMISIUNE CARE TRANSFORMĂ CUVINTELE ÎN BANI: „CARE PE CARE” 

MOTTO: „Limba română – cea mai frumoasă creație spirituală a poporului român. Ea rămâne marca trecerii noastre ca popor prin această lume.” (IOAN-AUREL POP, istoric, președinte al Academiei Române)

Ea se intitulează „CARE PE CARE” și este o premieră a audiovizualului românesc la TVR1 din 8 mai 2023, de luni până joi, de la ora 18. Este prima emisiune-concurs, exclusiv despre limba română. Cui se adresează? „Pentru românii pasionați de TVR1, pentru cei care doresc să-și verifice și completeze cunoștințele de gramatică, dar și pentru toți cei care doresc să-și mențină creierul antrenat.” Prin conținutul său „este o întrecere de cunoștințe de gramatică, atât scris, cât și vorbit.” Concurenții trec prin toată gramatica limbii noastre, nu sub aspect teoretic prin definiții, ci prin întrebări și exerciții practice. Telespectatorii care o urmăresc află cât de bine vorbesc românește și-și actualizează cunoștințele, dar își antrenează și gândirea, memoria. Concursul „CARE PE CARE” este mediatizat de RUXANDRA GHEORGHE NEGREA, cea care de 20 de ani prezintă pe același canal TV emisiunea „VORBEȘTE CORECT!” Participanții, în număr de patru la fiecare emisiune, trec prin 5 runde de întrebări, pentru fiecare răspuns corect primesc o sumă de bani, diferită de la o rundă la alta întrucât dificultatea probelor crește treptat. Unele dintre rundele concursului sunt eliminatorii, astfel că în finală ajung doi concurenți care se întrec într-un duel lexical. Așadar, fiecare ediție are cinci runde, care transformă emisiunea într-un „spectacol lingvistic total”. Pentru fiecare întrebare, cei patru concurenți au la dispoziție un scurt timp pentru a răspunde. Întrebările sunt adresate de moderatoarea RUXANDRA GHEORGHE NEGREA, foarte comunicativă, amabilă, empatică și deosebit de clară în explicațiile sale, la finalul fiecărei runde, încât nicio întrebare nu rămâne neelucidată. Adevărate „lecții” practice de limba română pe înțelesul tuturor, o noutate în concursurile românești.

Runda I:  Genericul ei: „SPUNE FINALUL!”

Concurenții primesc expresii sau proverbe românești frecvent utilizate de vorbitori, iar lor li se cere să-i ofere finalul ce lipsește din formularea moderatoarei: De exemplu: „Lauda de sine…”; „A vinde castraveți…”

Este o testare contracronometru a gradului de cunoaștere a proverbelor și expresiilor românești uzuale, dar și numeroase. Fiecare răspuns corect valorează 100 de lei.

Runda II: „ORI UNA, ORI ALTA”

Ea verifică atât cunoașterea gramatici limbii române, cât și viteza de reacție a competitorilor. Acestora li se prezintă patru propoziții sau fraze, fiecare cu o variantă corectă și una greșită, iar ei trebuie să aleagă varianta corectă și s-o explice.

Fiecare răspuns corect valorează 150 lei.

Exemplu: Care-i varianta corectă?

1. – De trei zile ninge în continuu
2. – De trei zile ninge încontinuu

Corectă, varianta b.

Runda III: „VÂNĂTOAREA DE GREȘELI”

Este o rundă eliminatorie. Prezentatoarea dă start unei rulete grafice video-wall, care se oprește la una din cele 6 variante: Televiziune, Muzică, Film/Teatru, Social media/Internet, Presă, Biblioteca titlurilor greșite. În funcție de variantă, concurenților li se prezintă o secvență din acest domeniu în care trebuie să găsească și să explice greșelile. Concurentul cel mai slab în această rundă este eliminat. Fiecare răspuns corect valorează 150 lei. În ediția din 8 mai 2023, la această rundă a fost o secvență din filmul românesc „B.D. la munte și la mare”. O greșeală descoperită:  MERBORO, în loc de MARLBORO (țigări).

Runda IV: „DE UNDE ȘI PÂNĂ UNDE”

Aceasta, una dintre cele mai dificile, cere explicarea sensului și provenienței a cinci cuvinte și expresii. Cel care acumulează cei mai puțini bani în urma acestei probe, va fi eliminat, iar primii 2 clasați încep proba finala intitulată „DUELUL”. Fiecare răspuns corect la runda a 4-a valorează 200 de lei.

Exemple: – avocatul diavolului; pielea usului din pădure; pațachină; mentor; „DRUMUL TABEREI”; „FIRUL ARIADNEI”.

Runda V: „DUELUL”

Un răspuns corect – 200 de lei.

Înainte de concursul propriu-zis, fiecare candidat trimite o lista cu 10 cuvinte, pe care să le folosească dacă va ajunge în etapa finală. Cei 2 finaliști își adrsează în ordine unul câte unul din cuvintele alese. Câștigă cel care dă cele mai multe răspunsuri corecte, dovadă că este un bun cunoscător al lexicului limbii noastre. Pe lângă premiul final în bani, finalistul-câștigător va primi drept cadou două lucrări fundamentale ale limbii române: DOOM 3 și DEX-ul.

Prin ce se unicizează această emisiune concurs? Este prima dedicată exclusiv limbii române ce are un conținut bogat, divers, atractiv, benefic pentru telespectatori. Fiecare emisiune este o lecție practică de cunoaștere a limbii române în aspecte din morfologie, lexic, semantică, etimologie, sinonimie, ortografie, ortoepie etc. În ea se testează nu doar competența lingvistică a concurenților, ci și gândirea/logica lor, prezența de spirit, spontaneitatea, puterea de concentrare, cultura generală, capacitatea de a reține esențialul, modul de-a transforma gândul în cuvinte, stăpânirea de sine și, nu în ultimul rând, tăria de a ști să pierzi în mod civilizat într-o competiție.

Concursul „CARE PE CARE” se unicizează și prin aceea că demonstrează în mod concret bogăția, varietatea și frumusețea limbii române, dar și cât de importantă este în viața noastră cotidiană, exprimarea/comunicarea clară, corectă, ea dezvăluindu-ne nivelul de cultură, dar și calitatea educației pe care am dobândit-o. Emisiunea câștigă în audiență și prin felul în care ea este moderată de experimentata profesoară în probleme de comunicare în profesia de reporter, crainic, moderator, realizator de emisiuni: RUXANDRA GHEORGHE NEGREA. Pentru dânsa, concurenții sunt parteneri de dialog și nu „elevi” scoși la răspuns. Modestă, nu se „dă” atotștiutoare și găsește timp pentru a purta discuții formale cu concurenții între diferite întrebări sau runde, făcând în felul acesta să le mai „alunge” din inerentele emoții într-un concurs televizat și cu miză mare. Explicațiile date referitoare la corectitudinea unor răspunsuri mai dificile sunt clare, logice, persuasive, ceea ce vine și-n „folosul” nostru, al telespectatorilor.

Postul de televiziune TVR1 face cunoscut că pregătește un concurs special pentru telespectatori! Prin emisiunea „CARE PE CARE”, ne convingem, o data în plus, că „LIMBA NOASTRĂ-I O COMOARĂ” (Alexei Mateevici, 1888-1917) nu doar în sensul figurat, ci și la cel propriu, adică demonstrativ, obișnuit. De ce? Concurenții participanți la „CARE PE CARE”, au șansa concretă de-a pleca acasă cu premii substanțiale în bani, în funcție de gradul de cunoaștere a ceea ce poetul Nichita Stănescu numea metaforic – „LIMBA ROMÂNĂ E PATRIA MEA!” Dincolo de toate cele de mai sus, eu consider că emisiunea „Care pe care” este o modalitate de a cunoaște și gradul de interes al românilor pentru limba patriei lor, precum și viziunea celor mulți și nebăgați în seamă despre mijlocul ce le dă glas gândurilor și sentimentelor pe care le au. Primele concluzii? Încurajatoare! Argumente? Numărul mare al înscrișilor la concurs, diversitatea lor ca profesie și vârstă, ponderea răspunsurilor corecte date, modul în care competitorii își motivează interesul pentru limba noastră care-i „aleasă/să ne spuie-n hram și-acasă/ veșnicele adevăruri”. Concurenții, cei mai mulți, dovedesc că, într-adevăr, limba nostră este „Un șirag de piatră rară/ Pe moșie revărsată”. Un recunoscut lingvist aprecia că „LIMBA ROMÂNĂ ESTE O PATRIE A CUVINTELOR, PROPOZIȚIILOR ȘI FRAZELOR”.

Emisiunea „CARE PE CARE” o demonstrează în mod concret, persuasiv, dar și plăcut celor care o urmăresc. Pentru concurenți, aceasta este „O EMISIUNE CARE TRANSFORMĂ CUVINTELE ÎN BANI”, cum a caracterizat-o moderatoarea ei într-un preludiu la prima ediție.

prof. Octavian Guțu