Oficiul Fitosanitar Sălaj: Tratamente la căpşuni

Pentru prevenirea și combaterea organismelor dăunătoare: COENORHINUS GERMANICUS (gărgăriță albastră), ANTHONOMUS RUBI (gărgăriță neagră), SPHAEROTHECA MACULARIS (făinarea căpşunului), MYCOSPHAERELLA FRAGARIAE (pătarea albă a frunzelor), BOTRYTIS CINEREA (putregaiul cenușiu al fructelor).
COENORHINUS GERMANICUS (gărgărița albastră) – daunatorul are o sigură generație pe an și iernează că adult în sol, în căsuțe confecționate din pământ, la adâncimea de 3–5 cm, rareori iernînd că larvă și pupă. Adulții apar primăvara devreme la o temperatură medie cuprinsă între 7 și 11°C. După o perioada de hrănire începe împerecherea și ponta. Ouăle sunt depuse în pețiolii frunzelor și în pedunculii florali, în mod obișnuit unul singur, dar uneori chiar și trei. Perioada de incubație este diferită în funcție de temperatură. Apariția larvelor se eșalonează pe o durată de 62 – 67 zile. Transformarea larvelor în pupe se petrece în sol, la 2–3 cm adâncime. Pagubele cele mai mari sunt cauzate de adulți, care se hrănesc cu organele foliare și florale ale plantelor gazdă. În momentul apariției, adulții hibernanți rod orificii în frunze, iar mai târziu în perioada pontei aceștia rod pețiolul frunzei și pedunculul floral, cauzând veștejirea și uscarea florilor și deci reducerea producției de fructe.
ANTHONOMUS RUBI (gărgărița neagră) – daunatorul are o generaţie pe an şi iernează în stadiul de adult, pe sub frunze sau în stratul superficial al solului (2-3 cm). Când temperature media a aerului depășește 5,5 -6°C, adulţii ies din adăpostul lor, colonizează tufele de căpşun şi se hrănesc cu mugurii şi frunzele abia apărute. După împerechere, femelele depun ouăle în bobocii de căpşun, zmeur şi chiar trandafir (mai ales pe măceş), perioadă care coincide cu deschiderea primelor flori. Femela perforează cu ajutorul rostrului butonul floral până la stamine şi depune un ou în interior, cu ajutorul ovipozitorului. După introducerea oului, femela coboară pe peduncul 4-5 mm şi roade o incizie, fără a-l tăia complet, din care cauză butonul floral se apleacă în jos, nu mai primeşte sevă, se ofileşte şi în cele din urmă se usucă şi cade. O femelă poate depune în jur de 30 de ouă, iar după 5-6 zile apare larvă, care în 18-22 zile ajunge la completă dezvoltare. Larvele nou apărute se hrănesc cu organele florale interne ale butonului, care sunt încă ataşate de peduncul sau este căzut pe sol. Transformarea în stadiul de pupă, durează aproximativ opt zile şi are loc la locul de hrănire, în bobocii florali. Către sfârşitul lunii iunie sau începutul lunii iulie adulţii părăsesc butonul floral printr-un orificiu lateral şi încep să se hrănească pe frunzele de vară. Mai târziu intră în diapauză de vară care se continuă cu cea de iarnă. Adulţii hibernanţi rod organele interne din bobocii florali, iar larvele rod organele florale interne provocând pagube importante de producţie. Atacul femelei este mult mai păgubitor deteriorând bobocii florali în momentul depunerii ouălor. Timpul călduros (temperaturi de 10-24°C) și secetos în lunile aprilie și mai favorizează înmulțirea.
SPHAEROTHECA MACULARIS (făinarea căpşunului) – infecțiile primare de primavera sunt produse de ascospori (și conidii), proveniți de pe suprafață organelor atacate în anul precedent. Fainarea capsunului apare în masă atât în anii ploioși cât și în anii mai săraci în precipitații. Se manifestă sub formă unor pete de diferite dimensiuni, albicioase, făinoase, pe partea inferiora a frunzelor, uneori și pe partea superioară. Mai târziu țesuturile din dreptul petelor capătă o colorație roșiatică. Foliolele frunzelor se îndoaie spre partea superioară, luînd aspectul de lingură, devin casante, marginea lor se rupe, începând de la margini, uscandu-se premature. Aceleași simptome pot să apară și pe pedunculii florali, flori și fructe, atât în faza verde cât și în stadii diferite de coacere, cauzând stagnarea în creștere, deformarea cât și maturizarea acestora.
MYCOSPHAERELLA FRAGARYAE (pătarea albă a frunzelor) – pe frunze apar pete circulare de 1-2 mm. La apariție, acestea au o culoare roșiatică, iar în faza mai avansată cenușie-albicioasă, fiind înconjurate de un inel roșu. Pe timp umed, în dreptul petelor, pe partea superioară, apar fructificatiile ciupercii. La atacuri puternice, plantele stagnează în creștere. Infecția și evoluția bolii sunt favorizate de perioade cu precipitații abundente, temperature de 10-22°C și cultură multianuală.
BOTRYTIS CINEREA (putregaiul cenușiu al fructelor) – pe fructe în faza de maturare, apar pete brune, în dreptul cărora țesuturile se înmoaie. Petele se extind în scurt timp și cuprind întreg fructul. La suprafață lor, se formează în puf cenușiu (conidiofori și conidii). Infecția și evoluția bolii sunt favorizate de timp ploios, în special în perioada formării și creșterii fructelor.
Se recomandă efectuarea tratamenelori fitosanitare (T1, T2, T3) la cultură de capsun, pe parcelele unde s-au realizat următoarele condiții:
– T1: apariția în masă a adulților, înălțarea inflorescentei – apariția primelor flori;
– T2: la începutul scuturarii petalelor;
– T3: fructe de mărimea unei alune și la intrarea în parga a căpșunilor cu:
1. DECIS EXPERT 100 EC- 75 ml/ha + ORTIVA TOP – 1,0 l/ha sau
2. BENEVIA – 0,75 l /ha + SWITCH 62,5 WG – 1 kg/ha + TOPAZ 100 EC – 0,5 l/ha sau
3. MOVENTO 100 SC – 1,0 l/ha + SIGNUM (SYREX STAR – a două denumire comercială) 1,8 kg/ha
sau alte produse pentru protecția plantelor omologate pentru a fi utilizate pe teritoriul României.
Măsuri alternative de combatere: cultivarea soiurilor tardive și semitardive reduce atacul cauzat de specia COENORHINUS GERMANICUS (gărgăriță albastră).
Măsuri durabile: biologice, fizice, mecanice și alte metode nechimice trebuie preferate metodelor chimice, dacă acestea asigura un control corespunzător al organismelor dăunătoare.
Responsabil Prognoza şi Avertizare,
Stana Marius