Seceta şi mistreţii fac ravagii în agricultura sălăjeană

Lipsa ploilor, dar şi temperaturile caniculare înregistrate în ultimele zile sunt un adevărat coşmar pentru agricultorii sălăjeni. Oamenii îşi văd munca de peste an distrusă sub soarele nimicitor şi înţeleg de la o zi la alta că totul este la mâna Celui de Sus. De parcă seceta nu ar fi destul, în cinci comune din judeţ – Marca, Ip, Năpradea, Vârşolţ şi Pericei – pagube uriaşe au fost cauzate în culturile de porumb şi cartof de către turmele de mistreţi. Cum de toată truda lor s-a ales praful, localnicii vor să fie despăgubiţi din bugetul de stat sau de asiguratori şi speră ca măcar anul viitor mistreţii să le ocolească satele.

Seceta prelungită şi temperaturile caniculare au afectat întreaga suprafaţă cultivată cu porumb, cartof, floarea soarelui şi legume din judeţ. Sute de hectare sunt pârjolite de soarele năprasnic, gradul de afectare a culturilor fiind de până la 30 la sută. Totuşi, chiar şi aşa, mai sunt speranţe ca măcar fermierii care au semănat porumb să aibă norocul unor ploi, în aceste zile, lucru care ar însemna revigorarea culturilor, ne-a declarat directorul Direcţiei pentru Agricultură şi Dezvoltare Rurală (DADR) Sălaj, Ioan Bujiţă. „Păioasele au fost recoltate deja şi, în ciuda secetei, producţia a fost bună. Acum ne concentrăm pe culturile de prăşitoare (porumb, cartof, floarea soarelui n.r.), care într-adevăr sunt afectate parţial de secetă. Doar o parte din ele s-a recuperat în urma ploilor care au mai căzut sporadic. Gradul de afectare la nivel de judeţ este de până la 30 la sută, iar în cazul celor care au însămânţat târziu sau nu au folosit hibrizi corespunzători – culturile sunt afectate total. Deocamdată, însă, nu putem preciza care va fi gradul de afectare final, trebuie să se încheie întâi recoltarea”, a declarat Ioan Bujiţă.
Potrivit sursei citate, tot din cauza secetei au de suferit şi o parte din livezile de prun şi de măr din judeţ, fructele nefiind dezvoltate suficient pe fondul deshidratării. De asemenea, parţial au fost afectate de secetă şi opt hectare de teren cultivate cu legume.

Pagube imense la Marca, Ip şi Năpradea

De parcă efectele secetei nu ar fi suficiente, în trei comune din judeţ culturile de porumb şi cartof au fost distruse în totalitate de turmele de mistreţi. Este vorba de comunele Marca, Ip şi Năpradea, localnicii de aici simţind că au ajuns la capătul puterilor când îşi văd munca de peste an făcută una cu pământul. „Anul trecut a fost la fel, acum iar au venit. Nu mai putem. Vin noaptea turmele şi intră în porumb şi rup tot. Nimic nu rămâne în urma lor, e praf. Şi ce să faci împotriva lor? Noi nu-i putem împuşca şi cine se pune de pază, să stea împotriva mistreţilor? Tot ce mai putem face e să cerem despăgubiri, deşi nu ştiu dacă şi când vom primi banii”, ne-a spus Nicolae Pop, din comuna Marca. Nici în Ip, comuna vecină, lucrurile nu sunt mai roz. Csaba Fazakas, localnic de aici, a declarat că majoritatea sătenilor au probleme cu mistreţii şi au înregistrat pagube însemnate. La fel este situaţia şi în Năpradea, unde ravagiile făcute de mistreţi sunt întâlnite pe terenurile fiecărui gospodar.
Potrivit directorului DADR Sălaj, administraţiile locale din cele trei comune au înaintat instituţiei respective cereri pentru a fi trimise la faţa locului Comisii de evaluare a pagubelor, în speranţa că, astfel, localnicii vor putea fi despăgubiţi. „Ni s-a cerut să trimitem la faţa locului Comisii de evaluare şi deja acestea sunt în teritoriu. Sunt Comisii formate din reprezentanţi ai DADR, ai Agenţiei de Protecţie a Mediului, de la Direcţia Silvică şi din cadrul primăriilor. Odată stabilite şi constatate pagubele, se anunţă asiguratorul, iar în funcţie de gradul de distrugere, se anunţă şi Ministerul Agriculturii. Oamenii speră să fie măcar despăgubiţi pentru pagubele suferite”, a declarat Ioan Bujiţă.

Distrugeri şi la Pericei şi Vârşolţ

Potrivit directorului DADR, cele trei comune anterior menţionate nu sunt singurele din judeţ unde mistreţii îşi fac an de an de cap şi distrug culturile localnicilor, asemenea probleme fiind întâlnite şi în Vârşolţ şi Pericei. Aici sătenii au decis să ia măsuri şi să se împotrivească, amplasându-şi, în anii trecuţi, aparate de radio portabile pe terenurile cultivate, pe care le lăsau pornite în timpul nopţii. Totul a fost, însă, de prisos, întrucât turmele de mistreţi s-au obişnuit repede cu situaţia şi şi-au reluat marşurile distrugătoare. Porumb, cartof, floarea soarelui şi legume – nimic nu a scăpat în ultimii 5 ani de animalele pădurii, care adesea au intrat nu doar pe terenurile aflate la marginea localităţilor, ci de-a dreptul în vatra satului, în grădinile locuinţelor.
În acest an, turmele de mistreţi s-au aciuat mai ales pe malul râului Crasna, asigurându-şi astfel resursa de apă în vreme de caniculă. Fermierii care au terenuri de-a lungul cursului de apă s-au trezit cu culturile distruse, ne-a declarat primarul comunei Pericei, Boncidai Csaba. „Am fost aseară (luni seara, n.r.) să îi gonim de pe terenuri, iar diseară mergem din nou. Contez pe voluntari în aceste acţiuni, pe tinerii fermieri care au terenuri în zonă, întrucât nu avem bani la bugetul local pentru a plăti paznici. Vom avea cu noi şi câţiva vânători din cadrul Asociaţiei Vânătorilor şi Pescarilor Sportivi Sălaj. Cred că s-a răsturnat echilibrul ecologic în zonă, iar în această perioadă de secetă, mistreţii s-au retras lângă râul Crasna pentru a-şi asigura resursa de apă. Ca urmare, terenurile situate de-a lungul malului apei sunt cele mai afectate, iar pagubele sunt pur şi simplu enorme”, ne-a declarat edilul.
Potrivit acestuia, astăzi o Comisie de evaluare a pagubelor se va afla în teren pentru a constata distrugerile suferite de localnici. „Sper ca oamenii să îşi primească banii, pentru că până acum recuperarea banilor a fost o adevărată problemă. Dacă nu vor întâlni o flexibilitate mai mare ca în anii trecuţi, în acest sens, oamenii vor fi extrem de nemulţumiţi”, a adăugat Boncidai Csaba.
Sălajul s-a confruntat şi anul trecut cu seceta, însă aceasta a fost una de primăvară şi de toamnă – în octombrie, în timp ce în acest an judeţul are parte de o secetă de vară. Potrivit reprezentanţilor DADR, situaţia este îngrijorătoare în condiţiile în care în ultimele trei, patru decenii, nu s-au întâlnit 2 ani secetoşi consecutivi aşa cum au fost 2011 – 2012.