Între lăcomia băncilor și ipocrizia guvernului

Ceea ce se anticipa că se va întâmpla, s-a întâmplat! Obligarea băncilor de a plăti un impozit suplimentar de 2% asupra cifrei de afaceri, pe lângă impozitul pe profit, a condus la creșterea comisioanelor bancare, pentru că acestea au transferat cheltuielile cu acest nou impozit asupra clienților. Nu este o surpriză, ne așteptam cu toții la așa ceva, cu excepția guvernanților, se pare. De altfel, într-un articol anterior apărut în Curierul Național, denumit ,,De ce tac băncile?”, avertizam că așa se va întâmpla. De ce totuși a mers guvernul mai departe cu această măsură? Eu cred că s-a mizat pe faptul că băncile se vor mulțumi cu creșterea veniturilor din rulajele care se așteaptă să crească după plafonarea plăților și încasărilor cu numerar, plus interzicerea de a se mai împrumuta companiile în numerar, astfel că vor compensa cheltuielile cu noul impozit introdus prin Legea 296. Poate că pe undeva era justificat acest calcul al guvernului, numai că socoteala de acasă nu s-a potrivit cu cea din târg, iar băncile au spus: Bogdaproste pentru cadoul cu plafonarea operațiunilor cu numerar, dar noi ne recuperăm și cheltuielile pe care ni le impuneți suplimentar! Astfel, guvernul s-a trezit cu un val de nemulțumiri din partea populației, iar premierul declară: ,,Lăcomia băncilor nu poate fi alimentată din dezbaterea privind banii cash! Este intolerabil să crești artificial comisioanele bancare!” Acum, premierul anunță că va purta o discuție cu Finanțele, BNR, cu băncile comerciale, cu reprezentanții micilor întreprinzători și societatea civilă, pentru a dezbate această problemă. Ok, este bună această dezbatere, dar de ce nu s-a făcut înainte această dezbatere? Mai mult, au fost chiar avertizați că așa se va întâmpla, dar nu s-a ținut cont de asta, iar acum o dăm din colț în colț. Dar dacă tot vorbim de lăcomie, oare nu este guvernul ipocrit când aduce în discuție această problemă, a lăcomiei, în condițiile în care companiile din energie au crescut prețurile la energie electrică și gaze de 6-7 ori sau chiar mai mult? Ok, ai plafonat prețurile, dar diferența o plătim tot noi, prin impozitele și taxele existente sau majorate. Numai că în acest caz statul are de câștigat prin companiile din energie care sunt cu capital majoritar de stat, respectiv Hidroelectrica, Romgaz etc.
Mai mult, prețurile la energie și gaz au scăzut în 2023 sub prețurile plafonate, în schimb populația și companiile plătesc același preț plafonat. Păi atunci cum este cu lăcomia?
În altă ordine de idei, cu toată dezbaterea organizată de premier, nu cred că băncile vor reveni asupra creșterii comisioanelor pentru că decizia a fost deja luată, iar în economie nu te joci cu ,,uite decizia, nu e decizia”.

Alexandru Tamba

Articol publicat în cadrul parteneriatului dintre cotidianul Magazin Sălăjean şi cotidianul Curierul Naţional. www.curierulnational.ro