Reforma fiscală: Exagerări pro și contra

Pachetul fiscal mult dezbătut în mass-media, de către specialiști, reprezentanți ai companiilor, oameni politici etc., a fost declarat constituțional de CCR fără nicio problemă, unii spunând că un rol important în această decizie a fost și îndeplinirea tuturor dorințelor magistraților în ceea ce privește pensiile speciale. Vorbe de oameni răutăcioși! În fine, urmează promulgarea și, bineînțeles, punerea în aplicare. Rezultatele le vom vedea pe viitor. Unii specialiști spun că efectele nu vor fi cele așteptate, ci dimpotrivă, se va colecta mai puțin, bașca inflația care în loc să se mai domolească, de fapt va crește. Chiar și Banca Națională atrage atenția că taxele și impozitele prevăzute în această lege vor atrage presiuni pe prețuri, de altfel dobânda de referință rămâne în continuare înaltă, la 7%. Alții deplâng faptul că companiile cu cifră de afaceri de peste 50 milioane de euro vor plăti impozit minim de 1% pe cifra de afaceri, dar nu prea se apleacă asupra măsurilor îndreptate asupra microîntreprinderilor, cum ar fi faptul că acestea vor trebui să plătească 3% impozit pe cifra de afaceri de peste 60.000 euro sau dacă desfășoară activități IT, respectiv HORECA și activități referitoare la sănătatea umană, deci de 3 ori mai mari! Deh, microîntreprinderile sunt prea mici ca să conteze! Pe de altă parte, inițiatorii și susținătorii acestei legi, specialiștii care-i susțin, spun că legea este binevenită, că aduce echitate în impozitare și că va reduce evaziunea fiscală, că va reduce chetuielile bugetare, deci va reduce și deficitul bugetar, ca urmare vom putea accesa fondurile din PNRR.

Ambele părți exagerează, atât susținătorii pro, cât și cei contra acestei legi. Susținătorii pro exagerează pentru că reducerea cheltuielilor bugetare este doar amăgire, deoarece reducerile cheltuielor prin tăierea posturilor vacante, urmate de reașezarea funcțiilor legate de numărul de personal din subordine, sunt nesemnificative. De altfel, acest lucru se va vedea la următoarle execuții bugetare, adică vom vedea dacă cheltuielile bugetare au crescut sau au scăzut. În altă ordine de idei, se induce, mereu, faptul că ANAF nu-și face datoria și că de aceea avem o evaziune fiscală foarte mare. Fals! ANAF își face datoria, o știu din practică, însă nimeni nu se apleacă asupra cauzelor reale ale necolectării, aici mă refer la companiile de stat neviabile, cu restanțe mari la plata impozitelor și taxelor, la blocarea companiilor private prin neplata facturilor către acestea chiar de către stat, insolvențe etc. Se invocă ponderea veniturilor bugetare în PIB de doar 27%, dar acest procent nu este dat doar de nivelul de colectare, ci și de nivelul impozitelor și taxelor. De exemplu, în România impozitul pe veniturile din salarii și asimilate salariilor este în jur de 6,5% (din venitul brut se scade 35%, contribuții pensie și sănătate și se aplică 10% la 65% din venituri, fără a lua în calcul și alte deduceri, cum ar fi deducerea personală sau cotizația de sindicat), pe când în țările cu impozit progresiv poate ajunge la 40 – 60%, ca atare cum să avem pondere venituri în PIB de peste 40% cum este media la nivelul U.E.?

Cei care sunt contra, exagerează și ei. De exemplu, impozitul minim de 1% asupra cifrei de afaceri se achită doar dacă impozitul de 16% pe profit este mai mic decât acest 1%, nu este un impozit suplimentar ca în cazul băncilor, care văd că nu au nicio reacție. Dar și cifra de afaceri la care se aplică impozitul de 1% se calculează după ce se scade din totalul veniturilor o serie de venituri, cum ar fi cele neimpozabile, definite în Codul Fiscal, cele din subvenții, cele aferente stocurilor și producției de imobilizări, apoi se scad investițiile în curs sau cele ocazionate de achiziții de imobilizări, se mai scad și amortizările pentru activele achiziționate după 01.01.2024. Dacă în urma tuturor calculelor rezultă o valoare negativă, impozitul minim este zero! Deci, nu este chiar așa de rău, nu?

După cum se vede, exagerările sunt și de-o parte și de alta, ale căreia dintre părți sunt mai mari rămâne să vedem în perioadele care urmează.

Articol publicat în cadrul parteneriatului dintre cotidianul Magazin Sălăjean şi cotidianul Curierul Naţional. www.curierulnational.ro