Românul uită repede

Daniel Mureşan

Noi românii suntem atât de creduli încât iertăm tot ce fac conducătorii, uităm în scurt timp și ne mințim singuri, spunându-ne că de data asta au promis că nu ne mai fură. Și asta nu de azi, de ieri. Istoria a demonstrat că cele mai dure represiuni s-au uitat destul de repede. După Primul Război Mondial, Alexandru Averescu dobândise o popularitate extraordinară în rândul țărănimii. Nicolae Iorga le amintea țăranilor că Averescu a condus represiunea din 1907, dar aceștia replicau: „Taica ne-a bătut pentru că noi nu am fost cuminți”. Pe timpul lui Gheorghiu-Dej au fost arestați sute de mii de oameni, mulți dintre aceștia murind în închisori, inclusiv români adevărați precum Iuliu Maniu sau Gheorghe Brătianu. Sute de mii de țărani au fost torturați și obligați să se înscrie în colectiv. Aproape întreaga elită intelectuală românească a fost distrusă. Și totuși, la moartea lui Dej mulți români îl regretau. Zeci de mii de oameni au trecut pe la catafalcul său, neobligați de cineva. Românii spuneau că toate necazurile au fost aduse de sovietici, Dej nefiind vinovat. A urmat Ceaușescu, care a ținut românii, ani la rând, în frig și întuneric, i-a obligat să stea ore întregi la coadă pentru o pâine sau o bucată de salam. A redus programul TV la două ore pe zi, iar cultul personalității devenise insuportabil. Și totuși, după douăzeci de ani, românii au început să-l regrete. Probabil așa se va întâmpla și cu politicienii de azi care prăduiesc țara…
Așadar, uităm repede și nu învațăm nimic din greșelile trecutului. Din păcate, autoritatea se exercită tot prin forță, rezultând un tablou destul de complet al neputinței învățate, care s-a dezvoltat structural în România. Cetățeanul nu se bate pentru drepturile lui, mămăliga explodează rar. Și atunci ne mai mirăm că suntem acolo unde suntem? Ne domină balcanismul și lipsa culturii protestului. Am ajuns țara unde cineva trebuie să moară ca ceva să fie schimbat. Schimbat pe moment, căci în final lucrurile rămân tot așa, poate chiar mai rău. Adică suntem conștienți că cei care ne conduc acum fură de rup, uităm în scurt timp și ne mințim singuri că au furat dar au și făcut ceva. România, te iubesc!

5 Thoughts to “Românul uită repede”

  1. […] Daniel Mureşan Noi românii suntem atât de creduli încât iertăm tot ce fac conducătorii, uităm în scurt timp și ne mințim singuri, spunându-ne că de data asta au promis că nu ne mai fură. Și asta nu de azi, de ieri. Istoria a demonstrat că cele mai dure represiuni s-au uitat destul de repede. După Primul Război Mondial, Alexandru Averescu dobândise o popularitate extraordinară în rândul țărănimii. Nicolae Iorga le amintea țăranilor că Averescu a condus represiunea din 1907, dar aceștia replicau: „Taica ne-a bătut pentru că noi nu am… Citeste mai mult […]

  2. Noi chiar nu uităm

    Petarde, Sfinxul din Bădăcin a fost aruncat în temniță pe viață de judecătorii regelui nu de comuniști. Pe vremea lui Ceaușescu pensia reprezenta 60-80 % din salariul tău cel mai mare iar azi pensia reprezintă deabia 1/3 din media salariilor pe care le-ai avut de la angajare începând. Scandalos ! Noi nu uităm, să știți.

    1. Anonim

      @ 09:17. Moaștele preaiubitului tău sînt la cimitirul Ghencea, dacă nu știai. Du-te!

    2. Anonim

      Esti varza, la istorie. Maniu a fost condamnat in noiembrie 1947 cand tara era condusa de comunisti. Primul guvern comunist, condus de Petru Groza, a fost instalat la 6 martie 1945, cu mai bine de doi ani inainte de condamnarea lui Maniu. Tara era sub ocupatie militara sovietica (615.000 de militari sovietici erau pe teritoriul tarii in 1946). Sovieticii dictau totul iar marionetele lor, comunistii romani, executau ordinele.

Leave a Comment