Degradarea nivelului de trai în România, problemă fără rezolvare?

Dacă ne uităm la evoluția nivelului de trai din ultimii doi ani, da, asta ar fi concluzia, și anume că nu reușim sub nicio formă să stopăm continua degradare a acestuia, numai că gradul în care ne influențează viața fiecăruia dintre noi este semnificativ diferit. Evident, această degradare este resimțită cel mai mult de populația cu venituri mici, nicio noutate, dar chiar nu putem face nimic în acest sens? Mai mult, prin legea pe care guvernul dorește să și-o asume în parlament, această degradare nu numai că se va estompa, dimpotrivă, va crește și mai mult. Acest lucru se va întâmpla din cauza măsurilor fiscale, dar și a lipsei de măsuri care să ducă la reducerea cheltuielilor bugetare, pentru că ceea ce prevede proiectul de lege este o glumă în ceea ce privește economiile la buget destinate să reducă deficitul bugetar. Măsurile fiscale destinate să aducă mai multe venituri la buget sunt măsuri care, fără îndoială, vor duce la creșterea costurilor companiilor private, iar ca și consecință, vor crește prețurile. Creșterea prețurilor va însemna inflație, inflație plătită de fiecare cetățean, dar una este să încasezi venituri de 10.000 lei și alta de 2.000 lei. Ca să nu mai vorbim de pensionari! De cei normali, desigur! Adică, de cei mai puțin norocoși! Vorba cântecului, ,,Când s-o împărțit norocu fost-am noi la lucru”! Oricum, pe ,,buzați” nu-i afectează! Principalul vinovat pentru degradarea nivelului de trai al românilor este ,,viermele inflației”, care roade, roade neîncetat la puterea de cumpărare a populației, iar noi, mă rog, nu noi, guvernul, îl hrănim în continuare, conștient sau inconștient. Și asta din cauza unor cumuli de factori, cum ar fi:

– când avem inflație peste cea normală de 1,5-2%, nu se introduc sau cresc impozitele și taxele, deoarece acestea vor stimula inflația, nicidecum nu o vor reduce;

– când avem inflație trebuie reduse cheltuielile bugetare, ori noi le creștem, la presiunea sindicatelor, justificat sau nu, a alegerilor de anul viitor sau din alte motive;

– când avem inflație nu creștem, prin măsuri administrative, cheltuielile companiilor. Nu vreau să comentez necesitatea creșterii salariului minim pe economie, dar această creștere va duce la creșterea prețurilor, fiindcă cheltuieli în plus înseamnă, de fapt, prețuri majorate. Cine devine necompetitiv dacă crește prețurile va închide, iar asta înseamnă mai puțină concurență în piață, deci prețuri mai mari chiar decât procentul cu care cresc cheltuielile. De asemenea, impozitarea tichetelor de masă va fi suportată tot de către angajator, deoarece nu cred vor reduce salariile nete ale angajaților, deci un nou motiv de creștere a prețurilor;

– evoluția în creștere a prețului la petrol va duce la creșterea prețurilor la motorină și benzină, elemente de cost care se regăsesc în toate produsele de pe piață, deci iată încă un element de presiune pe prețuri.

Iată câteva elemente care ne degradează nivelul de trai, iar viitorul nu arată deloc bine. Ce este de făcut? Avem o problemă de nerezolvat? Da, nu este ușor să iei măsuri în aceste condiții, dar, în ultimă instanță, nu este încotro, trebuie luate, iar aceste măsuri trebuie să afecteze cât mai puțini oameni și într-o măsură cât mai mică. În cazul nostru, trebuie reduse cheltuielile bugetare, în mod real, nu la alibi, la păcăleală, cum ar fi cea cu posturile vacante. Poate vor fi persoane care vor pierde ceva din venituri, dar oricum salariile din sectorul bugetar sunt mult peste cele din mediul privat, iar suferințele sunt mult mai mici comparativ cu cele provocate de o inflație excesivă care afectează toată populația. Iar România are cea mai mare inflație din Europa! Concluzia este că degradarea nivelului de trai este o problemă de guvernare, ca atare, chiar dacă pentru o perioadă scurtă își poate face apariția, pe termen lung însă este de neacceptat!

Alexandru Tamba

Articol publicat în cadrul parteneriatului dintre cotidianul Magazin Sălăjean şi cotidianul Curierul Naţional. www.curierulnational.ro