Telenovela austerității, la final

Se pare că, în sfârșit, telenovela austerității bugetare a ajuns la final, conform știrilor care dau ca sigură asumarea pe legea care va cuprinde pachetul fiscal, reducerea cheltuielilor bugetare și combatarea evaziunii fiscale, în această săptămână. În fond, era și cazul, deoarece toată economia română se află în stand-by de saptămâni bune, în așteptarea acestor măsuri, mai ales că au circulat o mulțime de variante, care mai de care mai năstrușnice.
A apărut și o variantă finală, variantă care are ca principală modificare, după părerea unora, că nu se mai calculează ajutorul fiscal în funcție de care se stabilea impozitul pe venituri la companiile cu cifra de afaceri de peste 50 milioane de euro, ci se va aplica un procent la respectiva cifră de afaceri dacă impozitul pe profit este mai mic decât acest procent. Totuși, în opinia mea, cea mai importantă cred că este data de la care se vor aplica aceste măsuri, deoarece volumul de lucru este mare, iar transpunerea peste noapte a acestor măsuri va aduce impedimente majore, pe de o parte, iar pe de altă parte este dificil de implementat ceva cu trei luni înainte de finele anului în curs. Există măsuri în proiectul de lege care se pot aplica de la 1 octombrie, fără probleme mari de implementare, de exemplu eliminarea unor facilități fiscale, cum ar fi cele din construcții sau sectorul agroalimentare, IT, nu vorbim aici de efectul economic asupra acestor activități, în schimb aplicarea altor măsuri, cum ar fi reducerea plafonului pentru microîntreprinderi și aplicarea celor 2 cote de 1% și 3%, în funcție de cifra de afaceri, de impozit pe venit sau impozitul pe cifra de afaceri mai mare de 50 milioane de euro, duce la necesitatea ca în anul 2023 să avem, de fapt, 2 ani fiscali. Unul pe perioada 01.01 – 30.09.2023 și unul pe perioada 01.10 – 31.12.2023, iar în această situație vom avea multe probleme, cum ar fi alocarea corectă a cheltuielilor pe cele 2 perioade, lucru care influențează calculul impozitului pe profit, la microîntreprinderi vor apărea dificultăți în delimitarea și repartizarea veniturilor pe cele 2 perioade, din nou cu probleme la stabilirea cotelor de impozit pe venit.
Și mai există o problemă: calculul capitalului propriu și al celui ajustat, al rezervelor, al rezultatului reportat, pentru cele 2 perioade, deoarece în funcția de acești indicatori se calculează bonificațiile pentru companii, conform OUG 153/2020, OUG care este în vigoare până în 2025 și care are menirea de a încuraja capitalizarea companiilor. Și mai este ceva: întotdeauna când se iau măsuri ambigue, la limită, se vor naște interpretări diferite ale legislației de către contribuabili și organele de control, ceea ce va duce la conflicte, procese pe ani de zile etc., lucru care, din punctul meu de vedere, nu este de dorit.
Ca o concluzie, cred că este foarte important să nu bulversăm activitățile companiilor la final de an, iar măsurile care se vor lua lua de la 1 octombrie să fie doar acelea care nu produc mai multe probleme decât beneficii. Oricum, stabilirea noilor plafoane, atât pentru contribuabilii mari, cu cifre de afaceri de peste 50 milioane de euro, cât și pentru microîntreprinderi, vor produce efecte asupra deficitului bugetar de abia din anul 2024, ca atare de ce să creăm probleme care dau peste cap activitatea a mii de companii?

Alexandru Tamba

Articol publicat în cadrul parteneriatului dintre cotidianul Magazin Sălăjean şi cotidianul Curierul Naţional. www.curierulnational.ro