Echipa de cercetători științifici din cadrul Muzeului Județean de Istorie și Artă din Zalău (MJIAZ) au reluat săpăturile la Jac. 17 iulie a fost prima zi de descoperiri în zona cetății din „Dealul Cămnin”. Echipa a delimitat un perimetru de 50 mp, situat chiar în apropierea incintei fortificate care datează din prima epocă a fierului, mai exact din secolele IX – VIII î. Ch.
Zona a fost cercetată și în 1958 și 1994, dar cercetătorii MJIAZ au derulat aici primele săpături în 2015, ulterior ei au continuat săpăturile aici aproape în fiecare an. Perseverența lor se leagă în mod direct de importanța fortificației care datează chiar din epoca fierului, dar și de descoperirile făcute în latura de nord – vest a cetății. Până astăzi, s-au identificat două morminte rupestre, din perioada post romană, săpate direct în piatră, unul fiind jefuit. În timp, au mai fost realizate săpături și în cariera romană dar și în apropierea turnului roman din apropiere.
Ce se știe despre cetatea din „Dealul Cămnin”
Cu privire la proveniența numelui, dr. Ioan Bejinariu – cercetător științific în cadrul MJIAZ ne-a declarat că se presupune că această denumire ar proveni din limba slavă, mai exact de la termenul de „camena” care înseamnă piatră. Denumirea cetății ar fi fost dată în contextul în care pe latura de vest există o carieră romană de piatră și care pe atunci era funcțională.
Cetatea avea cu siguranță rol de refugiu și de apărare pentru populația din apropiere, în caz de incidente armate. Aceasta nu era folosită ca locuință permanentă, ținând cont de faptul că nu s-au găsit urme de locuire ci doar câteva elemente dispuse în spatele zidului de apărare. Fortificația a fost incendiată și nu a mai mai fost refăcută de atunci.
Ce secrete se ascund în „Dealul Cămnin”
Arheologii MJIAZ au descoperit în cetate cantități mici de ceramică, dar aceasta este una aparte. În acest caz se vorbește despre o ceramică cu colorit dublu. Suprafața exterioară a vaselor este neagră, iar interiorul este roșu. La fel de special este și faptul că vasele sunt foarte bine șlefuite la exterior, ceea ce indică o tehnologie mult mai avansată de ardere și de realizare.
Tot aici s-a descoperit, în 2018, un topor din fier de o valoare inestimabilă pentru județ. Dr. Ioan Bejinariu spune că, în acea vreme, fierul se prelucra mult mai greu decât bronzul care se putea topi foarte ușor cu tehnica deținută la acea vreme. Acest topor imită piese mai vechi din bronz, dar este o piesă mult mai arhaică. El se află într-o stare foarte bună deoarece s-a păstrat bine în timp, terenul fiind uscat. Acum el este conservat și se găsește în patrimoniul MJIAZ. Din 2018 și până astăzi, în cetate nu s-au mai găsit alte arme sau elemente de luptă, ci doar piese de ceramică. Aceasta este o perioadă în care până și obiectele din bronz se împuținează, perioada în sine fiind extrem de puțin cercetată în Sălaj.
Ce urmăresc să descopere cercetătorii MJIAZ la Jac
Săpăturile din acest an se concentrează strict pe zona de intrare în cetate. În 2017 aici s-a identificat, pe latura sud – estică poarta cetății „Dealul Cămnin”. În 2020, tot în această zonă, s-au efectuat și o serie de scanări cu aparatură georadar de ultimă generație. Investigațiile non-invazive au avut drept scop localizarea precisă a zonelor cu structuri arse. S-a confirmat astfel existența unei porți în zona sudică a cetății. În 2023, săpăturile se concentrează în partea opusă, respectiv în zona nordică, acolo unde se încearcă identificarea unor bastioane sau turnuri din lemn, cu rol de fortificare a intrării în cetate. Săpăturile înaintează greu, în condițiile în care terenul este destul de accidentat, zona fiind împădurită. Arheologii MJIAZ spun că, de regulă, zonele de intrare în cetăți sau construcțiile fortificate sunt destul de puțin cunoscute și studiate, iar acest lucru se întâmplă de regulă pentru că săpăturile de acest fel sunt foarte migăloase și rezultatele nu sunt, de cele mai multe ori, foarte spectaculoase. La cetatea din „Dealul Cămnin” cercetătorii MJIAZ și-au dorit să arate contrariul. Dacă vor găsi urmele de fortificație de lemn din zona porții, acest lucru va aratăta că vorbim despre folosirea unor strategii de apărare, dar și de existența unor elite și strategi militari, care aveau rolul de apărare a celor care locuiau în apropiere la acea vreme. Cetatea se întinde pe aproximativ șapte hectare și este greu de săpat în întregime, zona fiind destul de greu accesibilă. Dr. Ioan Bejinariu spune că se dorește identificarea unei structuri complexe a acestei cetăți, care să arate că putem vorbi despre o apărare complexă la Jac. Desigur că descoperirile sunt influențate și de modul în care s-au păstrat și conservat obiectele pe care cetatea încă le ascunde. Cercetătorul MJIAZ ne-a declarat că „anul viitor este musai să revenim aici și să continuăm săpăturile pe latura sudică, în zona porții. Nefiind locuită, cetatea nu a scos la iveală până acum structuri sau urme de habitat. Ar fi extraordinar dacă am descoperi și morminte, deoarece noi chiar nu cunoaștem ce făceau populațiile respective cu morții lor. În paralel cu cercetarea din zona porții vom extinde cercetările în zona Moigrad – Jac, pentru a găsi indiciile unei așezări contemporane care să ne ofere niște date concrete legate de comunitățile care au ridicat cetatea. Până la urmă, rolul ei este de apărare astfel că în caz de conflicte sau de război locuitorii se adăposteau cu toții aici, prin urmare sunt mari șanse să descoperim și urme de sate în jurul cetății”.
[…] Echipa de cercetători științifici din cadrul Muzeului Județean de Istorie și Artă din Zalău (MJIAZ) au reluat săpăturile la Jac. 17 iulie a fost prima zi de descoperiri în zona cetății din „Dealul Cămnin”. Echipa a delimitat un perimetru de 50 mp, situat chiar în apropierea incintei fortificate care datează din prima epocă a fierului, mai exact din secolele IX – VIII î. Ch. Zona a fost cercetată și în 1958 și 1994, dar cercetătorii MJIAZ au derulat aici primele săpături în 2015, » Mai multe detalii […]