Florin Dumitrescu este lector la Universitatea Transilvania din Brașov, la Facultatea de Litere, în cadrul Departamentului de Literatură și Studii culturale. Anul trecut el a ajuns în Sălaj, cu ocazia prezentării volumului „Culese din Rural”, publicat la finalizarea proiectului finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN). El spune că a fost impresionat de deschiderea sălăjenilor cu privire la acest volum. A auzit atunci multe povești interesante și captivante despre obiceiurile, tradițiile și specificul zonei. Cercetătorul a revenit în aceste locuri la invitația Muzeului Județean de Istorie și Artă Zalău (MJIAZ). Astfel se continuă colaborarea dintre muzeu și cercetător, acesta fiind de altfel unul dintre rezidenții proiectului AFCN „Culese din rural” început în 2022.
Cum explică cercetătorul atractivitatea Sălajului
Cercetătorul spune că deși a ajuns în Sălaj de doar de o săptămână, este surprins că a găsit aici o zonă multiculturală și multietnică pe care nu o știa. Florin Dumitrescu spune că acest lucru este deosebit de important pentru societate dar și pentru întreaga comunitate. Timp de o lună cât va sta aici el și-a propus să descopere cu ce ne ajută pe noi sălăjenii acest lucru. Acesta ne-a declarat că „prin studiile întreprinse la nivel de județ îmi propun să demonstrez că piața este un fenomen viu, vital pentru comunitate și este păcat ca aceasta să dispară”.
De ce se tem producătorii din județ
Florin Dumitrescu a fost deja prezent în mai multe piețe din municipiu. Cercetătorul brașovean ne-a spus că mulți producători și piețari se plâng de faptul că la piață vin tot mai puțini clienți, iar cei care vin cumpără tot mai puțin. Mai ales pensionarii sunt cei care cumpără câte o roșie, un castravete, așa de gust doar. De ce? Simplu, pentru că efectiv nu-și mai permit. Nivelul de trai al locuitorilor pare că se află în scădere și toată lumea resimte puternic amenințarea magazinelor mari din cartier, a supermarketurilor. Totodată, multă marfă din piețe nu aparține micului fermier sau producător de la țară care acum vinde scump, ci vine direct de afară iar gustul fructelor și legumelor evident că lasă mult de dorit, ca să nu mai vorbim de efectul lor la nivelul sănătății consumatorului. Atunci când alegem adesea cele mai ieftine produse de pe tarabă sau de la raft nu înseamnă neapărat că acestea sunt și cele mai sănătoase. Până la urmă, lanțul între producator și vânzător este unul pe cât de complex pe atât de puțin studiat și analizat de cei direct responsabili. Cercetătorul spune că ar trebui să ne pese mai mult de micii producători, de cei care aduc gustul în farfuria cetățenilor.
Ce a găsit interesant în piețele sălăjene
Lectorul universitar a fost captivat de toate piețele pe care le-a vizitat timp de o săptămână. El ne-a declarat că „îmi plac toate piețele din Zalău, dar cel mai mult m-au cucerit oamenii din piața Astralis. Aici vibrația și atmosfera generală este una aparte, deosebită. Oamenii sunt parcă mai calzi, mai interesați de ce li se întâmplă și de ceea ce va fi. Mulți m-au și invitat să le vizitez grădinile”. Legat de ceea ce a găsit în piețe, Florin Dumitrescu ne-a spus că este impresionat de multitudinea de alegeri pe care sălăjenii o pot face la ora actuală în piețe. Roșiile de solar primează, fasolea deosebit de fragedă este la mare căutare și ardeii de multe soiuri spune că l-au captivat cu adevărat. Totodată, el afirmă că ceapa din zona Pericei și Vârșolt este deosebit de gustoasă iar castraveții au un gust mult mai bun decât la Brașov sau București. Lăudate sunt și brânzeturile și mezelurile specifice locului. Totodată, el ne-a comunicat că s-a bucurat că a găsit în piețe merele de vară atât de parfumate.
Care va fi finalitatea studiului
Florin Dumitrescu ne-a declarat că dorește să elaboreze, la finalul cercetării sale pe meleagurile sălăjene, o etnografie a piețelor și târgurilor din Zalău și împrejurimi. Pe lângă această parte strict didactică, cercetătorul din Brașov intenționează să găsească o teorie care să fie centrată pe obieceiurile, practicile și ritualurile oamenilor din județ. Acesta este de părere că „piața este o instituție economică din viața comunității și implicit a satului. Tot ceea ce descopăr acum aici este diferit de studiile pe care le-am efectuat până acum la Bistrița și Năsăud”.
Ce se va întâmpla în viitor cu piețele românești
Cercetătorul brașovean este de părere că piețele din România nu trebuie să dispară. Occidentul se axează pe acele tendințe inovatoare care să-l încurajeze pe micul producător sau fermier. Florin Dumitrescu spune că piața este importantă și pe plan social și cultural și nu doar din punct de vedere economic. Prin urmare, este vital să ne păstrăm identitatea și specificul zonal, cu atât mai mult cu cât „coeziunea urban-rurală este deosebit de importantă pentru o societate modernă. Noi ca și specialiști trebuie să venim cu demonstrații antropologie și sociologice, foarte bine argumentate și documentate, prin care să le arătăm celor care ne conduc că piețele au rolul lor, foarte bine ancorat în societate”. Acesta spune că este hotărât ca studiul său să aibe o finalitate concretă, prin care să poată împărtăși datele cu publicul larg. El este însoțit în cercetările sale de un fotograf din cadrul MJIAZ, astfel că intenționează chiar și elaborarea unei expoziții, cu sprijinul conducerii instituției, care să fie deschisă publicului larg. Prin eforturile sale, Florin Dumitrescu va aduce o contribuție deosebită în înțelegerea piețelor din județ, oferind publicului o perspectivă nouă și fascinantă asupra acestor importante puncte comerciale. Studiile sale vor contribui în mod direct la consolidarea identității comunității locale dar și a specificului antreprenorial zonal.
[…] Florin Dumitrescu este lector la Universitatea Transilvania din Brașov, la Facultatea de Litere, în cadrul Departamentului de Literatură și Studii culturale. Anul trecut el a ajuns în Sălaj, cu ocazia prezentării volumului „Culese din Rural”, publicat la finalizarea proiectului finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN). El spune că a fost impresionat de deschiderea sălăjenilor cu privire la acest volum. A auzit atunci multe povești interesante și captivante despre obiceiurile, tradițiile și specificul zonei. Cercetătorul a revenit în aceste locuri la invitația Muzeului Județean de Istorie și Artă Zalău (MJIAZ).… Citeste mai mult […]
Ceapa de Pericei este cea mai amară ceapă pe care am mîncat-o în România, în comparație cu ceapa de Turda, Mureș, Buzău.