Bogatul nu crede săracului

Alexandru Tamba

Proverbul este de actualitate 100%. Economiști cu venituri de mii de euro lunar ne spun că singura cale de reducere a deficitului bugetar este acela de a mări veniturile bugetare, cu alte cuvinte să mărim impozitele și taxele, începând cu TVA și terminând cu impozitul pe proprietăți, pentru că, așa cum se știe, România este o țară de proprietari, așa că punct ochit, punct lovit. Românul își dorește să aibă casa lui, așa a fost dintotdeauna, deci impozitul pe proprietate trebuie să crească! Numai că proprietatea în România este multiplu impozitată, chiar și atunci când nu aduce venit, spre deosebire de alte surse, cum ar fi acțiunile, depozitele etc., care nu sunt impozitate doar pentru că există, ca și proprietatea, ci numai atunci când produc câștiguri. Da, dar o proprietate au majoritatea românilor, pe când acțiuni, depozite, obligațiuni etc., mult mai puțini și poate mai bogați. Proprietatea este impozitată pentru simplul motiv că există, deși banii cu care a fost cumpărată au fost impozitați, ca și la celelalte surse de venituri prezentate mai sus, diferența este că proprietatea este impozitată indiferent dacă produce sau nu venituri. Numai că unii politicieni și specialiști au pus ochii pe această sursă aducătoare de venituri la buget! Sigur, în alte țări U.E. impozitul pe proprietate este mai mare, dar veniturile, serviciile către populație, cum sunt? Oricum, începând cu 01.01.2023, cei care își închiriază proprietatea nu mai beneficiază de cotă forfetară de cheltuieli, de parcă nu mai sunt necesare reparațiile la o proprietate, plătind un impozit majorat pe chirii cu 66% comparativ cu 2022. Mai este nevoie de majorare a impozitului pe proprietate? În schimb, ni se spune că personalul bugetar este la același nivel ca în U.E, raportat la populație. Da, așa este, numai că repartizarea acestui personal este complet ineficient. În timp ce ministerele colcăie de personal, la nivel local este lipsă de personal, distribuția este haotică, este lipsă de personal în spitale, în ordinea publică etc., dar în medie suntem bine, la nivel european, nu? Ca și salariul mediu, pensia medie etc. Suntem acceptabili pe medie, pe părți stăm mai rău, vorba academicianului Grigore Moisil. Aflăm că faciltățile fiscale provoacă deficitul bugetar, deși poate că tocmai acestea au adus venituri suplimentare prin creșterea economică din respectivele sectoare beneficiare de facilități. De exemplu, veniturile din IT sunt principalele venituri din export, deci cum este cu influența negativă a facilităților din IT? Nu militez pentru tot soiul de facilități, dar trebuie privit cu atenție spre acestea, unde nu se justifică sau dacă și-au atins scopul pentru care au fost acordate, trebuie scoase, dar nici scoaterea acestora total, fără a analiza impactul asupra prețurilor, inflației, asupra veniturilor reale ale populației, nu se recomandă. Mai vedem că se deplânge faptul că contribuțiile sociale nu sunt plafonate, cu alte cuvinte peste un anumit plafon al veniturilor să nu se mai plătească acestea, adică cei cu venituri foarte mari, peste plafon, să rămână cu un venit net mai mare, dar cei care din nevoie își iau al doilea job, dar cu venituri sub plafon, să plătească! Nici microîntreprinderile nu scapă din analiză, trebuie redus plafonul cât mai mult, să plătească impozit pe profit cât mai mare, deși poate că impozitul pe venit plătit de acestea este mai mare decât impozitul pe profit plătit de firme mari, dar care își desfășoară activitatea prin offshore-uri sau care ,,știu” să-și optimizeze impozitele. Așa-i că bogatul nu crede săracului?

Articol publicat în cadrul parteneriatului dintre cotidianul Magazin Sălăjean şi cotidianul Curierul Naţional. www.curierulnational.ro