Lacrimi de crocodil la bacalaureat

Oricât de mult s-ar plânge tinerii că subiectele la examenul de bacalaureat sunt grele, cert este că nu se învaţă. Sunt absolvenţi care reuşesc să obţină chiar şi note de 10 la toate disciplinele, sunt care iau note chiar foarte bune, în condiţiile în care au avut aceleaşi subiecte şi bareme ca toţi ceilalţi foşti colegi ai lor. Adevărul este că se poate, că nu este nimic ieşit din comun în cerinţele acestor probe din cadrul examenului maturităţii.

Factorii care conduc la o aşa promovabilitate scăzută în ultimii ani la bacalaureat sunt diverşi, iar motivele invocate de absolvenţi şi mai multe. Ba că nu au avut profesori competenţi care să le explice disciplina, ba că nu au avut timp să studieze programa prea încărcată, ba că subiectele au fost prea grele, iar lista continuă. Totuşi, nu explică faptul că unii pot, iar alţii nu.
Spre exemplu, candidaţii care au luat note maxime la toate probele de examen spun că şi-au tocit coatele deasupra cărţilor, că au renunţat la ieşiri cu prietenii ca să aibă timp să aprofundeze materia studiată în anii de şcoală. Că şi-au dedicat tot timpul înaintea examenelor să înveţe pentru promovarea bacalaureatului cu note foarte mari, nu doar să treacă. Sunt candidaţii conştienţi că acest examen este foarte important pentru viitorul lor. Chiar dacă se spune că notele nu contează, aceşti tineri sunt realişti că în ziua de astăzi, admiterea la facultăţi se face în baza mediei de absolvire a liceului şi a examenului de bacalaureat. Într-adevăr, şi în acest caz ar trebui să existe o triere mult mai riguroasă, cum ar fi examenul de admitere la facultate.
Revenind la candidaţii care au căzut cu „brio” acest examen, ar fi interesant de ştiut câţi dintre aceştia au renunţat la ieşirile în oraş, cât timp au alocat studiului şi care este viziunea lor faţă de bacalaureat. Sunt, cu siguranţă, mulţi care nu dau doi bani pe şcoală şi spun că practica este cea care contează. Însă fără minimele cunoştinţe, sunt minime şanse să aibă ce să pună în aplicare.
Spun că mai au timp până la examen, că au nevoie de recreere pentru a putea studia, şi se trezesc cu câteva zile înainte de probele de bacalaureat că nu sunt suficient de pregătiţi de acest examen. Se prezintă la bacalaureat în speranţa că poate „vecinu” va fi binevoitor să-i arate răspunsurile la subiectele de examen, că poate va reuşi să se inspire din alte surse mai puţin acceptate şi mai aproape de fraudă. Poate unora le iese pasenţa, dar alţii ies din examen cu îndoiala că au rezolvat corect subiectele, cu îndoiala că vor promova acest examen.
Aşteaptă apoi rezultatele la bacalaureat şi văd că „strădania” lor nu a dat, însă, rezultatul scontat. Se pun să plângă, să pună la înaintare acele motive amintite anterior pentru care nu au promovat, şi uită parcă din senin de nopţile pierdute prin baruri, de sucurile la terase şi de „orele libere” luate nemotivat de la cursurile şcolare. Plâng, cu lacrimi de crocodil, pentru că au ratat şansa de a se înscrie la facultate, cel puţin în acest an sumbru. În cele din urmă, ar trebui să fie motiv de bucurie, că acum vor avea un an la dispoziţie să iasă în oraş cu prietenii, să meargă prin vacanţe, să piardă timpul după bunul plac, că la toamnă mai este un bacalaureat.

Mihaela Oprea

One Thought to “Lacrimi de crocodil la bacalaureat”

  1. pop

    Daca in scoala generala inca se mai invata si multi intra in licee , abordand apoi metoda liceanului „model” cu ore de chiul si dupamese pierdute pe floaster atunci este foarte normal ca foarte putini sa si absolve liceul. Dragi parinti daca colpilul dumneavoastra a intrat la un liceu de elita nu inseamna ca nu mai trebuie supravegheat in cei 4 ani pentru a duce la o promovare a Bacului. Ar trui supravegheati si „taiati” de la ratia maaaaaaare de bani in liceu poate mai mult ca in scoala generala. COntrolati-va copii pentru ca aceste rezultate se datoreaza si dumneavoastra.

Leave a Comment