Oameni de cultură și reprezentanți ai mai multor comunități de evrei din România, Israel și Statele Unite ale Americii, dar și oficialii Muzeului Holocaustului din Transilvania de Nord au participat astăzi la Marșul Memoriei, eveniment organizat în memoria evreilor din Sălaj victime ale Holocaustului.
Sub coordonarea directorului Muzeului Holocaustului din Transilvania de Nord, Daniel Stejeran, participanții au parcurs un traseu simbolic, de la Gara Cehei, locul îmbarcării în trenuri a evreilor sălăjeni, până la Muzeul Holocaustului din centrul orașului Șimleu Silvaniei. Tot astăzi, a fost inaugurat la Sinagoga din Șimleu Silvaniei un nou ansamblu memorial. Ansamblul cuprinde două plăci memoriale din granit și un monument de piatră cu un șofar, instrument simbolic din corn de berbec, folosit în ritualul iudaic. Artistul care a sculptat memorialul este Marius Tutovan. Demersul a fost educativ-comemorativ fiind sprijinit de autoritățile locale, alături de Inspectoratul Școlar, și instituțiile de învățământ din Șimleu Silvaniei. Marșul Memoriei este un eveniment internațional de evocare și rememorare a evenimentelor tragice care s-au succedat în perioada mai-iunie 1944, atunci când peste 8500 de evrei din județul Sălaj au fost îmbarcați în vagoanele din Ghetoul Cehei-Șimleu Silvaniei și au fost deportați la Auschwitz-Birkenau.
În data de 19 martie 1944, Germania nazistă a anexat Ungaria, împreună cu teritoriul Transilvaniei de Nord având o populație evreiască de peste 150.000 de suflete. O dată cu acest moment a început Soluția Finală pentru toți evreii din aceste teritorii. Operațiunea de adunare și ghetoizare a evreilor din Transilvania de Nord a început la scurt timp, în luna mai 1944, când au fost stabilite de autoritățile maghiare, zonele de ghetoizare în principalele centre evreiești. Principalul Ghetou din Plasa Sălaj a fost stabilit la Șimleu Silvaniei, iar aici au fost aduși din 27 mai 1944 evreii rămași acasă din toate celelalte localități.
Populația evreiască din Sălaj la Recensământul din 1940 era de peste 14.000 de evrei. Din acest număr, circa 5.500 de băieți și bărbați evrei au fost trimiși la muncă forțată încă din 1943, mulți găsindu-și sfârșitul în condiții inumane. Elly Berkovits, o fetiță de 15 ani a fost luată cu forța de acasă împreună cu mama Irina și fratele ei Adalbert în vârstă de 5 ani, și au fost duși în mai 1944 în Ghetoul Cehei de lângă Șimleu Silvaniei, unde au fost închiși într-un perimetru delimitat și păzit de jandarmii maghiari. Elly a fost pusă să presteze diferite munci la bucătăria improvizată din Ghetou. În 1944, Elly alături de mama și fratele ei au ajuns cu ultimul transport din 11 iunie la Auschwitz-Birkenau, cel mai mare lagăr de exterminare din Polonia aflată sub ocupație nazistă.
Ajunși în lagăr, Elly a avut șansa să fie selectată pentru munca din lagăr, iar mama și fratele ei mai mic au fost duși direct în camerele de gazare. Elly avea să afle după eliberarea din lagăr, că nimeni din familia sa nu mai era în viață. În 1998, aflându-se în programul internațional Marșul Memoriei (March of the Living) la Auschwitz-Birkenau a fost surprinsă să găsească poza mamei Irina Berkovits și a fratelui său Adalbert Berkovits, tocmai la intrarea în lagărul de exterminare Birkenau, devenit între timp muzeu. Poza face parte dintr-o colecție de fotografii documentare realizate de către un ofițer SS și care a ajuns întâmplător la una din supraviețuitoarele Holocaustului. Albumul Auschwitz a fost donat Muzeului Yad VaShem din Ierusalim. În poza care se găsește și azi la intrarea în Birkenau, sunt surprinși evreii din Transilvania care ajung în lagărul de exterminare, printre ei și Irina Berkovits care îl ținea în brațe pe fiul său, Adalbert. Șocul produs la vederea acestei poze a făcut ca Elly să devină un ambasador al cercetărilor despre Holocaust. A scris de-a lungul vieții cărți, a pictat despre acest subiect și s-a întâlnit cu sute de mii de tineri cărora le-a povestit experiența sa. Elly s-a stins din viață la vârsta de 93 de ani în octombrie 2022. În anul 2024 se vor împlini 80 de ani de la deportările evreilor din Transilvania și din județul Sălaj, prilej cu care, Muzeul Memorial al Holocaustului din Transilvania de Nord organizează o serie de evenimente educaționale și comemorative premergătoare.
[…] Oameni de cultură și reprezentanți ai mai multor comunități de evrei din România, Israel și Statele Unite ale Americii, dar și oficialii Muzeului Holocaustului din Transilvania de Nord au participat astăzi la Marșul Memoriei, eveniment organizat în memoria evreilor din Sălaj victime ale Holocaustului. Sub coordonarea directorului Muzeului Holocaustului din Transilvania de Nord, Daniel Stejeran, participanții au parcurs un traseu simbolic, de la Gara Cehei, locul îmbarcării în trenuri a evreilor sălăjeni, până la Muzeul Holocaustului din centrul orașului Șimleu Silvaniei. Tot astăzi, a fost inaugurat la Sinagoga din Șimleu… Citeste mai mult […]
E bună comemorarea dar, așteptăm aceeași insistență și la comemorarea masacrelor de la Ip, Treznea, Nușfalău, Zalău etc .
Ungaria nu a fost anexată precum Austria, Ungaria a fost aliatul Germaniei, nefericiții evrei au fost trimiși în camerele de gazare de la Auschwitz de guvernanții unguri de atunci. Ăștia au și comandat masacrele de la Ip, Treznea, etc. Să nu aruncăm pisica moartă mereu în curtea nemților !
Pe cand si comemorarea victimelor de la Odessa ,unde in 1941, criminalul Antonescu a ordonat represalii in urma carora ostasii romani au masacrat in nici doua luni,populatie civila,femei,copilasi si batrani,civili,in numar de peste 45 mii,incendiati,spanzurati,aruncati in aer inchisi in magazii ca vitele ? Rusinea asta cine o va spala de pe obrazul romanilor?