Sute de obiecte apartinand gepizilor pot fi admirate la Muzeul de Arta Ioan Sima din Zalau. Expozitia Gepizii-Razboinici si artizani, vernisata vineri, la Zalau, este deschisa publicului pana in 9 aprilie, gratie initiativei istoricilor de la Complexul Muzeal Bistrita Nasaud si a celor de la Muzeul Judetean de Istorie si Arta din Zalau. Expozitia itinerata gazduieste descoperiri gepidice din colectia Complexului Muzeal Bistrita Nasaud, Institutului de Arheologie Vasile Parvan Bucuresti, Institutului de Arheologie si Istoria Artei Cluj-Napoca, Muzeului National de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca, Muzeului National al Unirii Alba Iulia, Muzeului Judetean Mures si Muzeului Judetean Satu Mare. Sunt expuse peste 300 de piese, arme, echipament militar, harnasament, ceramica, monede, obiecte de vestimentatie, accesorii vestimentare. La Zalau sunt prezentate si imagini cu piesele care compuneau celebrul tezaur gepidic de circa zece kilograme din aur si argint aurit, descoperit la Simleu Silvaniei in 1797 si 1889 si care se afla la muzee din Viena si Budapesta. Expozitia de la Muzeul de Arta, asa cum preciza Horea Pop din cadrul MJIA din Zalau, este prezentata in trei incaperi: prima surprinde calitatile de razboinici ale gepizilor si elemente de echipament militar, a doua dezvaluie elemente de habitat, tipul de casa caracteristic acestor popoare, obiecte de uz casnic, iar a treia reflecta preocuparile lor mestesugaresti. Cercetatorul Ioan Stanciu, de la Institutul de Arheologie din Cluj Napoca a aratat ca cele mai importante descoperiri arheologice s-au facut pe traseul Autostrazii Braov-Bors, la Vlaha, judetul Cluj. Oaspetele de la Zalau a facut referire si la tezaurele de la Simleu Silvaniei, care reprezinta o descoperire fantastica, atat prin cantitatea, cat si prin calitatea obiectelor de aur. In zona nu a existat niciun vestigiu din acea vreme, dar se presupune ca gepizii se aflau in miscare, in perioada luptelor cu hunii.
Gepizii au constituit o populatie de neam germanic, care a jucat un rol important in istoria Europei Centrale. Originea lor nu este cunoscuta, se stie doar ca faptul ca au fost un popor inrudit cu gotii, foarte probabil au pornit migratia impreuna cu ei din locul de bastina ale populatiilor de sorginte germanica, din Scandinavia. Gepizii erau vazuti de romani ca un popor salbatic, puternic si bine inarmati. Potrivit informatiilor furnizate de Horea Pop, conducatorul gepizilor, Ardaric „a fost cel mai de seama rege care, din loialitate, a participat la toate consfatuirile hunilor. A fost preferatul lui Attila si a excelat prin credinta si sfaturi bune” scria istoricul roman Priscos. Din momentul preluarii puterii de catre Attila, gepizii au participat la toate expeditiile lor de jaf si au devenit un adversar de temut al romanilor. Puterea mereu crescanda a gepizilor in cadrul confederatiei etnice condusa de huni pare a fi splendid ilustrata de fibula cu onix din tezaurul de la Simleu Silvaniei, care reflecta probabil si ea o imitatio a costumului de pace imperial, in timp ce vasele de aur din cel de al doilea lot al tezaurului de la Simleu Silvaniei sugereaza receptionarea de influente din mediul nomad hunic, in punctul culminant al expansiunii acestora, a afirmat Horea Pop.
Urme ale gepizilor au fost identificate in Nord-Vestul Rominiei, in bazinul inferior al Somesului, dar si al raului Crasna. Prezenta lor aici, la finalul secoului III a fost atestata de surse romane. Se pare ca in vecinatatea Zalaului, gepizii s-au luptat cu ostrogotii, iar in jurul anilor 460-470 mare parte a populatiei gepizilor se deplaseaza spre sud, trecand prin Portile Mesesene.
