Sute de șomeri din Sălaj sunt analfabeți. Verdict: mulți nu vor să muncească

Aproximativ jumătate dintre șomerii din Sălaj nu au studii. Îi putem cataloga ca fiind analfabeți. Problema șomerilor și asistaților social a fost dezbătută în cadrul ședinței din această lună a Comisiei de Dialog Social Sălaj. Câteva concluzii ale ședinței: mulți sălăjeni fără loc de muncă nu au studii, iar și mai mulți asistați social nu vor să muncească.

Datele prezentate în cadrul ședinței de către directorul adjunct al Agenției Județene pentru Ocuparea Forței de Muncă Sălaj, Romeo Sârca, arată că județul nostru are cei mai mulți șomeri din regiunea de nord-vest a țării. AJOFM a organizat zeci de acțiuni concrete în încercarea de a le găsi acestor șomeri locuri de muncă, de a-i reprofila, recalifica în meserii căutate pe piața locală a forței de muncă. Numai că lucrurile sunt complicate uneori. Mulți nu vor să participe la aceste cursuri de calificare sau recalificare, iar alții, mai ales cei proveniți din comunități vulnerabile, au tupeul de a cere bani pentru a fi recalificați sau incluși în programe de ocupare a forței de muncă. Asta cu toate că li se oferă sprijin în transport, bani pentru încadrarea în muncă și sume frumușele de bani dacă se angajează în localități mai îndepărtate.
Sălajul are șomeri, dar duce lipsă de forță de muncă
AJOFM a făcut o clasificare a șomerilor, iar o mare categorie rezultată este cea a șomerilor greu-ocupabili. În această categorie intră persoanele fără loc de muncă și fără studii. Șansele ca aceste persoane să fie angajate sunt minime, pentru că multe nu știu nici măcar să scrie, să-și întocmească o cerere de angajare. Și aici a intervenit AJOFM încercând să organizeze inclusiv un curs de minimă pregătire pentru cei care nu au studii, totul în speranța găsirii unui loc de muncă. Da, patronii vor competențe profesionale, dar și salariați care să știe măcar să scrie și să citească. Subprefectul Florin Florian a solicitat lămuriri în problematica șomerilor fără studii. Romeo Sârca a explicat că atât AJOFM cât și Agenția Județeană pentru Plăți și Inspecție Socială Sălaj au încercat să găsească angajatori dispuși să angajeze astfel de persoane, unele având diferite aptitudini care s-ar putea materializa la locul de muncă, în diferite procese de producție. Per ansamblu, numărul șomerilor a scăzut an de an în Sălaj, mai puțin „stocul” de șomeri fără studii. Oficialul AJOFM a adăugat că instituția a încheiat parteneriate cu diferite organizații non-guvernamentale pentru organizarea unor cursuri de pregătire a șomerilor fără studii. Reprezentanți ai acestor ONG-uri s-au arătat dispuși să se ducă inclusiv în comunitățile de unde provin astfel de șomeri, pentru a-i pregăti în noțiuni elementare, inclusiv să scrie o cerere de angajare. Intervenția este necesară din moment ce pentru participarea la orice program de calificare sau recalificare profesională este obligatorie absolvirea măcar a patru clase sau ca persoana vizată să știe scrie sau să citească.

Nu vor la școală

Un alt aspect analizat a fost cel de convingere a patronilor să angajeze șomeri fără școală, dar cu diferite aptitudini. Este clar, nu e nevoie de liceu pentru a avea îndemânare în lipirea unor bucăți de lemn sau pentru șlefuirea unei bucăți de metal, pregătirea putând fi realizată direct la locul de muncă. Discuțiile cu angajatorii continuă, sunt organizate burse locale pentru ocuparea locurilor de muncă vacante, sunt căutați inclusiv muncitori necalificați chiar și acolo unde se desfășoară lucrări publice. Numai că mulți angajatori vor salariați cu cel puțin patru clase, cu un minim de educație. O altă componentă prezentată este cea a organizării de către AJOFM a unor cursuri adaptate la cerințele reale de pe piața forței de muncă. Prezentă la dezbateri, conducerea Organizației Patronilor Sălaj s-a arătat nemulțumită de situația apărută și a apreciat că mulți șomeri și asistați social nu vor să fie angajați și nu vor să se ducă la școală. Mulți și-au făcut un calcul simplu: primesc indemnizație de șomaj sau ajutor social, alocații pentru copii, ajutor de încălzire și alte venituri, iar totalizate ajung sau chiar depășesc salariul minim pe economie, venit pentru care ar trebui să muncească zilnic câte opt ore. Ideea a fost întărită și de alți reprezentanți ai mediului de afaceri prezenți la întâlnire și care au apreciat că este nevoie de o înăsprire a legislației, de îndreptarea acesteia astfel încât și acest ajutor social să fie limitat, să fie acordat în niște condiții extrem de clare și nu la nesfârșit.

Intervenția bisericii la Cheud

Prezent la ședință, directorul executiv al Agenției Județene pentru Plăți și Inspecție Socială Sălaj, Mircea Pop, a explicat că este nevoie de reguli mai clare, de o limitare în acordarea ajutorului social. „Acest ajutor trebuie limitat în timp, beneficiarul trebuie să știe că primește acest ajutor timp de șase luni, până la găsirea unui loc de muncă. E nevoie de presiune pe beneficiar pentru ca după cele șase luni să fie interesat de găsirea unui loc de muncă”, aa fost de părere Mircea Pop. Un alt exemplu dat de Mircea Pop este zona Cheud unde reprezentanții unei anumite biserici au intervenit și i-a convins pe reprezentanții comunității vulnerabile din zonă că munca este singura soluție pentru a răzbi în societate, pentru a avea un trai bun, pentru a-și crește copiii în condiții bune.

Au rămas fără ajutor social, dar a doua zi l-au cerut din nou

Un exemplu interesant vine din zona Șimleu Silvaniei unde autoritățile locale au intervenit clar pentru încadrarea asistaților social pe locuri de muncă disponibile la nivel local. Potrivit lui Romeo Sârca, beneficiarii de ajutor social au refuzat să se angajeze, iar primăria a solicitat decăderea din drepturi, lucru care s-a și întâmplat. Numai că persoanele în cauză erau a doua zi cu un nou dosar pregătit, pentru că legislația permite acest lucru, iar mulți au învățat-o, au învățat să trăiască din aceste ajutoare suportate, așa cum știm cu toții, de către cei care muncesc zi de zi.

Fotografie cu caracter ilustrativ