Editura Humanitas a lansat, recent, lucrarea Seminte, al patrulea volum de cugetari filosofice ale lui Alexandru Dragomir, personalitate de prestigiu, prea putin cunoscuta insa de publicul din Romania, cu atat mai putin de cel din Salaj. De o modestie egalata poate doar de calitatea judecatii filosofice, Alexandru Dragomir repre-zinta una dintre figurile cele mai respectate de catre intelectualitatea roma-neasca, noteaza Rompres.
Cati oameni care scriu isi pun problema ca ceea ce fac este un act autoreflexiv si ca ii priveste numai pe ei. Eu, cel putin, nu am cunoscut asa ceva. Exista insa, iata, asemenea oameni precum Dragomir care nu pot fi aruncati in lume fara sa incerce sa inteleaga miracolul existentei. (…) Alexandru Dragomir a fost un exemplu de fortare limita a creierului pe cont propriu, a spus directorul editurii Humanitas, Gabriel Liiceanu, despre cel care a debutat abia postum, in 2004, cu lucrarea Crase banalitati metafizice.
Ultimul volum continua seria de eseuri filosofice ale lui Alexandru Dragomir, continute in caietele descoperite dupa moartea sa, in 2002.
Alexandru Dragomir s-a nascut la Zalau in 1916 intr-o familie de intelectuali clujeni. Urmeaza Semi-narul Pedagogic Universitar din Cluj, intre 1926 si 1933, si se inscrie apoi la Universitatea din Bucuresti, absolvind Facultatea de Drept in 1937 si Facultatea de Litere si Filosofie in 1939. In septembrie 1941 este doctorand al lui Martin Heidegger, inscris la Philosophisches Seminar (Facultatea de Filosofie) al Universitatii Albert-Ludwig din Freiburg. In 1943, in preajma sustinerii docto-ratului, este rechemat in tara, fiind mobilizat si trimis pe front. Dupa 1948, din pricina conjuncturii istorice, devine un filosof clandestin. Alexandru Dragomir va fi, rand pe rand, functionar la un serviciu de vanzari, merceolog, achizitor la hidrocentrala de la Bicaz.
Incepand din 1984, in modesta sa locuinta din Intrarea Lucaci, avand un auditoriu restrans, format intre altii de Gabriel Liiceanu, Sorin Vieru, Andrei Plesu si, incepand din 1995, Horia Roman Patapievici, tine o serie de prelegeri pe teme diverse. Alexandru Dragomir moare la 13 noiembrie 2002, in Bucuresti. Dupa moartea sa, ies la iveala caietele Dragomir, continand insemnarile sale timp de decenii, mai noteaza sursa citata.
Conform prezentarii editurii, Seminte este cuvantul pe care Alexandru Dragomir l-a pus pe cateva carnete in care, incepand cu anul 1977 si pana in 2002, isi nota ganduri ce-ar fi putut rodi ulterior intr-o meditatie mai ampla. Primele zvacniri ale unor eseuri din diferite Caiete publicate in volumele anterioare (Trezitul dimineata, Actorul, Scris si oral etc.) se afla aici.
Volumul contine insa si transcrierea a sase carnete fara titlu, precum si a catorva notatii facute pe foi volante, din perioada 1992-2002. Este partea cea mai spumoasa a operei lui Dragomir, sustin editorii cartii.
