Sincer sa fiu de la bun inceput, nu ma asteptam ca la Casa de Cultura a Sindicatelor din Zalau joi seara sa fie multa lume la prezentarea celebrului, deja, film 4 luni, 3 saptamani si 2 zile. Temerile mele nu s-au adeverit, in sala fiind prezenti destui salajeni, o prezenta, as spune, onorabila, la un film-document, foarte bine realizat, socant, dar realist, sentimental si zguduitor deopotriva, jucat curajos si profesionist de actorii din distributie. Nu stiu cata lume a fost vineri la film, a doua zi a prezentei 4,3,2 la Zalau, dar joi seara, dupa umila mea parere, a fost bine. Poate si datorita campaniei promotionale a filmului, poate si din alte pricini, pe care nu stau acum sa le identific. Sa fac precizarea, daca mai era nevoie, ca evenimentul de la Zalau a avut loc pentru ca echipa filmului 4 luni, 3 saptamani si 2 zile a pornit, din 17 septembrie, intr-un turneu experiment prin 15 localitati din tara unde nu exista cinematografe. Cristian Mungiu declara ca vom vedea daca ideea unui eveniment special, a unui film care ajunge timp de doua zile in orasul lor, e de ajuns ca sa-i scoata pe oameni din casa. Astept sa vad ce raspuns avem de la public. Nu stiu in alte orase cum a fost, dar, cum am spus, joi seara la Zalau a fost bine. Apropo, la Casa de Cultura a Sindicatelor din Zalau nu s-ar putea organiza macar lunar proiectii de filme?…
Despre film ce pot sa va mai spun este ca merita vazut. Si pentru ca este opera unui tanar cineast, care daca o tine tot asa, si prin inteligenta campanie de promovare a filmului, va putea face o revolutie nu numai cinematografica, cat si culturala, in general. Daca exagerez, vom trai si vom vedea.
