Aspecte privind cultele religioase din Sălaj într-un document din 1989

În 1989, ultimul an al regimului comunist, este efectuată în Sălaj o „cercetare sociologică” asupra „stării de religiozitate a populației județului”1. Rezultatele, care nu erau destinate publicității, urmau să fie folosite de partidul comunist pentru „o mai judicioasă proiectare, conducere, organizare și desfășurare a activității de educație științifică, materialist-dialectică a comuniștilor, tineretului, a tuturor oamenilor muncii din județ”.
Considerăm, cu precauțiile necesare, că informațiile referitoare la „activitatea cultelor, a sectelor și grupărilor religioase neautorizate din județul Sălaj” pot prezenta importanță, mai ales că recensământurile din perioada comunistă (1948, 1956, 1966 și 1977) nu au înregistrat și „religia” celor recenzați, și le redăm aici, așa cum au fost cuprinse în raportul întocmit în urma cercetării amintite:
„În Sălaj acționează șapte din cele 14 culte legale existente în România precum și un număr de două secte și șase grupări anarhice, neautorizate, ilegale.
Cultul cel mai numeros, din județ, este cultul creștin ortodox fiind organizat în două protopopiate (Zalău și Șimleu Silvaniei), 156 parohii și 104 filii, are circa 166.612 credincioși răspândiți în cele patru orașe și în toate cele 54 comune, dispune de 284 lăcașuri de cult (din care 79 sunt monumente istorice și de arhitectură), deservite de 156 preoți.
Cultul ortodox din Sălaj, ca de altfel dintr-o arie mai largă a acestei zone, în majoritatea sa, are o particularitate distinctă, este un «cult revenit», fiind rodul trecerii în masă, în perioada 1948-1949, a credincioșilor, bisericii și deservenților de la vechiul cult greco-catolic. Această particularitate a influențat profund, pe toate planurile, devenirea istorică a cultului.
Dintre consecințele acestui proces amintim: persistența, până în ultimii ani, a unui colaj dogmatic și de ritual între cele două culte, o scădere a influenței și autorității bisericii ortodoxe, trecerea, mai ales în deceniul 1950-1960, dar și în anii imediat următori constituirii județului, a unui număr de credincioși de la acest cult la cultele neoprotestante. În ultimii 5-10 ani aceste consecințe s-au diminuat tot mai mult.
Cultul romano-catolic este relativ puțin răspândit în județul nostru având aproximativ 7.500 credincioși. Aria lui de cuprindere este, mai ales, în cele patru orașe (Zalău, Șimleu Silvaniei, Jibou și Cehu Silvaniei), în comunele Carastelec (naționalitate maghiară) și Plopiș (satul Făget, naționalitate slovacă) și în alte șapte localități rurale. Sub raport organizatoric are opt parohii și cinci filii, opt preoți și 14 biserici (din care una declarată monument de arhitectură).
Cultul reformat de confesiune Calvină cuprinde aproximativ 53.000 credincioși de naționalitate maghiară. Este organizat într-un protopopiat (Șimleu Silvaniei) care are în subordine 53 de parohii, 8 filii, 59 biserici (din care 18 sunt monumente istorice și de arhitectură).
Cultul este deservit de 55 preoți și aparține de Episcopia Reformată Oradea. Este răspândit în 33 localități (din cele 281 existente), pondere mai mare având în cele patru orașe și în comunele: Crasna, Nușfalău, Ip, Sălățig, Sărmășag, Șamșud, Vîrșolț și Bocșa.
Cultul creștin baptist are, în Sălaj, o vechime de 80-90 de ani, cuprinde circa 4.600 credincioși (și 2.200 aparținători) din care 50,8 la sută sunt cetățeni români de naționalitate maghiară. Este organizat în 38 de biserici și 23 filii, are 61 case de rugăciuni (din care 44 proprii și 17 închiriate); cultul este deservit de 9 pastori.
Baza materială a cultului este întregită de: 23 formații de cor, 24 orchestre și 13 fanfare (peste 390 instrumente muzicale), în aceste activități fiind cuprinse peste 1.000 de persoane, inclusiv din afara cultului. Cultul este răspândit în orașe și în 33 (din 54) de comune.
Cultul penticostal este un cult neoprotestant, mai puțin numeros în județul nostru, are 2.500 credincioși (1.600 aparținători), dar este destul de răspândit, credincioși ai acestui cult existând în 103 localități. Cultul are 25 comunități locale și 16 filii, 41 case de rugăciuni (din care 26 proprii și 15 în chirie) și este deservit de 6 pastori. Comunitățile locale penticostale din Sălaj aparțin de Filiala Penticostală Oradea.
Cultul Adventist de ziua a 7-a din județul nostru are o vechime de circa 100 de ani, este răspândit în 29 localități, fiind organizat în 110 comunități adventiste. Din totalul celor 450 credincioși (152 aparținători), peste 60 la sută sunt cetățeni români de naționalitate maghiară. Cultul dispune de 10 case de rugăciuni (șapte proprii, trei în chirie) și este deservit de doi pastori. Are 10 orchestre și o fanfară (peste 100 instrumente muzicale) în care sunt cuprinse peste 280 persoane.
Cultul creștin după Evanghelie, în Sălaj, ca și în țară, este puțin răspândit. Are aproximativ 250 credincioși (130 aparținători și este în scădere constantă), fiind organizat în cinci comunități și două filii deservite de un vestitor. Cultul este răspândit în 12 localități, dispune de cinci case de rugăciuni, din care una proprie și patru închiriate.
Pe lângă aceste culte organizate și cu activitate legală, în județul Sălaj activează și două secte și șase grupări anarhice, neautorizate.
Sectele sunt: Martorii lui Jehova și Nazarinenii. Prima este răspândită în 64 localități (din totalul de 281) și are circa 1.300 adepți, iar cea de a doua în trei localități cuprinzând 20-25 credincioși.
Mișcările și grupările religioase anarhice, nerecunoscute sunt: Oastea Domnului (816 aderenți în 29 localități), Adventiștii reformiști (84 credincioși, șapte localități), Penticostalii disidenți (51 aderenți, în 12 localități), Betaniștii (20-25 aderenți, în trei localități), Mileniștii (157 credincioși, în 15 localități) și Comunitatea Apostolică Universală (52 aderenți, în patru localități)”.
La ce concluzii au ajuns organizatorii studiului? Consideră, în primul rând, că în județul Sălaj intensitatea credinței în supranatural este într-o „ușoară dar constantă scădere”, că religia „se practică”, mai mult decât „se crede”. Totuși, pentru că nu se oferă „ceremoniale laice pentru a marca anumite evenimente din viața omului (nunta, botezul, înmormântarea și altele)”, populația județului „uzitează în continuare de ceremonialurile religioase”.
În ceea ce privește frecvența oamenilor la activități în care se explică științific fenomenele din natură și societate se arată că „poate fi apreciată ca satisfăcătoare”, fiind totuși necesare mult mai multe activități în domenii ca „genetica și biotehnologiile, biofizica, fizica atomică, psihologia, apariția vieții și a omului pe pământ…”.
Apoi, că și cultele neoprotestante, după creșterea din anii 1970, „în ultimii 5-10 ani au cunoscut o puternică aplatizare”, exemplificând cu cultul Creștin după Evanghelie, aflat pe un trend „descrescător” și cultul Adventist de ziua a 7-a, unde se înregistrează o „staționare a credincioșilor”.
Din totalul celor chestionați, 9,92% au declarat că nu aparțin niciunui cult. Nu e nici puțin, nici mult, concluzionează autorii studiului, dar este un început care „atestă că noul sistem de educație începe să-și etaleze roadele și în acest domeniu”.
Așa stăteau lucrurile în 1989. În 2011, conform recensământului din acel an, în Sălaj erau 139.531 ortodocși, 5.461 romano-catolici, 5.792 greco-catolici, 42.539 reformați, 8.299 baptiști, 10.518 penticostali, 813 adventiști de ziua a șaptea, alte religii 3.491, fără religie 337, atei 101, cu religie nedeclarată 1.013.
Concluziile aparțin cititorului!
Dănuţ Pop
(Articol apărut în revista Caiete Silvane)