La Zalau, nu doar cei mici se pot da huta-huta. Taman in buricul targului, la doi pasi de Ceas, pe Bulevard, un canal cat o zi de post asteapta sa inghita primul trecator ghinionist. Capacul de canal, cu placa de beton in care este fixat, se balangane de parca ar fi o barca pe valuri. Si in plus, cineva, cu mult simt al umorului, probabil, a plantat pe aceasta… ambarcatiune un cos de gunoi stradal dupa ce l-a implantat intr-o talpa mare de beton. Probabil ca tangajul nostru sa fie mai mic. Speram ca la nivel de municipalitate criza nu si-a aratat coltii intr-atat incat sa fie vinovata pentru un biet capac de canal.
Se spune pe la colt de strada ca n-ar fie exclus ca faimosul si nemaipomenitul concert de Anul Nou de la Viena sa fie mutat la Zalau. Stas! Artisti avem, si vom mai avea pentru ca edilii cred si sustin tinerele talente. Apoi, se pare ca vom avea si spatiu adecvat, pentru astfel de evenimente muzicale, cum n-a vazut Parisul, pardon, Salajul. Dar ce n-avem? Spectatori, domle, care sa bata din palme, care sa simta muzica. Fara el degeaba ne-om strofoca sa aducem orchestre si muzicieni din afara sau din judet. Publicul nostru e sublim, dar lipseste cu desavarsire. Dovada fiind nenumaratele reprezentatii de teatru anulate sau jucate cu sala mai mult goala.
